Industria frânează, economia încetinește

61
5 minute de lectură
WOLFSBURG, GERMANY - FEBRUARY 25:  A worker, at the photographer's request, walks along the assembly line producing new Volkswagen Golf 6 cars during a break at the Volkswagen factory on February 25, 2011 in Wolfsburg, Germany. Volkswagen and other German carmakers have recovered from the financial crisis of 2008 and production levels are reaching record levels. The automobile industry is an integral part of Germany's export-driven economy.  (Photo by Sean Gallup/Getty Images)
Photo by Sean Gallup/Getty Images

Când, în urmă cu câteva luni, Institutul de Statistică (INS) aducea confirmarea oficială a creșterii economice de 5% pe primul trimestru, liderii alianței politice aflate la guvernare s-au grăbit să deschidă șampania și să anunțe, cu glasul fremătând de bucurie, performanța pe care a obținut-o economia românească.

A fost atunci, evident, o surpriză. Puțini analiști independenți se așteptau la un nivel atât de ridicat al creșterii economice. Tendința părea aceea de încetinire a economiei, iar un 5% pe primul trimestru era chiar o performanță bună.

Acum, la începutul lunii august, același Institut de Statistică a anunțat pentru trimestrul al doilea o creștere economică de numai 4,4%, față de 5%, în primul trimestru al anului. De data aceasta, artificiile și discursurile fericite au lipsit. Ceea ce înseamnă că oficialii guvernamentali au încercat să treacă rapid peste noua evoluție a economiei. Chiar dacă datele statistice sunt doar o estimare semnal (așa cum se numește în termeni de specialitate), ele arată o decelerare a economiei.

PIB-ul trimestrului al doilea, o confirmare

Conform INS, cifra de creștere economică pe al doilea trimestru al anului a scăzut de la 1,2% (pe primul trimestru al acestui an), la 1%, în trimestrul al doilea, cea mai slabă evoluție din primul trimestru al anului 2018.

La începutul lunii septembrie a.c., vor fi publicate mai multe date privind creșterea economică din trimestrul al doilea, dar, până atunci, analiștii au deja câteva explicații cu privire la încetinirea economiei.

Procesul este, pe de o parte, din cauza scăderii consumului și, pe de altă parte, a scăderii producției industriale. Astfel, consumul, reprezentat de vânzările cu amănuntul, a scăzut de la un ritm de creștere anual de 8,5% (în primul trimestru 2019), la 5,4%, în trimestrul doi. Consumul încetinește, așadar, în pofida creșterii în continuare a veniturilor populației și a costurilor reduse de finanțare.

Încetinirea creșterii consumului poate fi un semnal semnificativ care însă trebuie confirmat și în trimestrele următoare. Explicația este destul de greu de găsit și se poate spune că ne aflăm în fața a două scenarii. Fie, populația devine ceva mai conservatoare în ceea ce privește cheltuielile de consum, fie aplicarea unor noi reguli, de anul acesta, privind obținerea de credite de consum a făcut ca împrumuturile populației să scadă. Rămâne de văzut care dintre aceste tendințe vor fi confirmate în următoarea perioadă a anului.

Semnalul de alarmă vine de la industrie

Ceea ce însă trebuie să îngrijoreze este încetinirea creșterii producției industriale. În trimestrul al doilea, producția industrială a scăzut cu 1,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, cea mai slabă evoluție din anul 2009. Situația industriei este pusă pe seama accentuării tensiunilor comerciale din economia internațională și a modestelor cifre macroeconomice ale zonei euro, principalul partener comercial al economiei românești și al industriei, în special.

SALZGITTER, GERMANY - MARCH 05: A worker watches as a ladle recedes after pouring molten iron into a converter for creating steel at the Salzgitter AG steelworks on March 05, 2019 in Salzgitter, Germany. Salzgitter produces a wide variety of steel products, including galvanized flat steel used for cars and appliances.  (Photo by Sean Gallup/Getty Images)

Cifrele producției industriale sunt un semnal de alarmă. Astfel, în iunie 2019, comparativ cu iunie 2018, producția a scăzut cu 6,6%, iar pe primul semestru al acestui an, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, scăderea este cu 0,6%. După foarte mulți ani, industria dă semne de încetinire sau chiar de scădere, o evoluție care trebuie luată în seamă, dacă ne gândim că industria rămâne totuși cea mai importantă ramură a economiei, atât din punctul de vedere al contribuției la produsul intern brut, cât și din acela al contribuției la creșterea economică.

Problema, relevată de datele statistice, este la industria prelucrătoare, exact ramura cea mai legată de lanțurile de valoare internaționale sau europene. Va trebui să vedem în ce măsură datele privind comenzile noi în industrie vor confirma declinul pentru acest an.

O scădere a producției industriale, din cauze diverse, interne sau externe, poate duce la influențe importante asupra întregii economii. De la locuri de muncă, până la nivelul impozitelor, al taxelor și al contribuțiilor plătite către bugetele de stat.

Construcțiile, o floare cu care nu se face primăvară

Ceea ce poate salva anul pare a fi sectorul construcțiilor care înregistrează, după multe perioade de scădere, o creștere mai mult decât solidă, cu 23%, în prima jumătate a anului. Explicația creșterii sectorului doar prin prisma facilităților salariale introduse prin Ordonanța 114 este incompletă. Deocamdată, facilitățile sunt destul de neclare din punct de vedere legal și suferă o serie de modificări prin noi acte normative. Creșterea sectorului de construcții vine și ca urmare a unor lucrări realizate de către investitori privați sau de către stat. Rămâne doar ca lucrările publice să fie și finalizate, nu doar să aducă o creștere cu două cifre a sectorului de construcții.

În acest timp, analiștii au refăcut prognozele. De exemplu, Andrei Rădulescu, economist șef al Băncii Transilvania, a publicat prognoza de creștere pentru anul acesta la 3,8% (departe de cea guvernamentală care rămâne la 5,5%) și la 3,3%, anul viitor.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele