Industria – regină a economiei românești

Industria auto este cel mai important sector al economiei românești. Prin diversitatea investitorilor, prin ponderea în comerțul internațional sau prin cifrele de afaceri obținute de companiile locale. „Industria auto din România, care este reprezentată atât de cei doi mari producători de mașini, cât și de cele peste 400 de unităţi de producţie de componente auto, a devenit unul dintre principalele sectoare care își aduce contribuția la creșterea produsului intern brut (PIB). Acest ecosistem creat în ultimele două decenii angajează în prezent peste 230.000 de salariați și generează circa jumătate din exporturile românești, antrenând și dezvoltarea altor sectoare cu care se află în directă legătură”, ne-a declarat Ciprian Gavriliu, partener Deloitte.

Este adevărat că industria auto a fost considerată al doilea val de lohn, după cel din din sectorul textil, din anii ‘90. Dar unele companii au făcut și un pas înainte. De la cablajele auto, produse la Bistrița de Leoni, la inginerii angajați de Bosch și Continental, care lucrează pentru perfecționarea mașinilor autonome.

2018, an-record pentru producătorii români

Anul trecut, România a produs 470.000 de automobile. Ford a trecut bariera de 100.000 de vehicule produse la Craiova, ajungând la 120.000, iar la Pitești au fost produse 450.000 de autovehicule. În plus, anul acesta a început pentru Dacia cu un avânt sporit. În primele două luni, Dacia a produs la Mioveni 65.000 de mașini, cu 14% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, cu o cifră de afaceri de aproximativ un miliard de euro.

Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile (ACEA) a publicat recent un raport care realizează un clasament al producției auto la nivelul Uniunii Europene, în anul 2018. Există un lider detașat, Germania, care a produs, anul trecut, aproximativ 5 milioane de mașini, în scădere totuși cu 10% față de anul precedent. La distanță mare de primul loc se află Spania, Franța, Marea Britanie și Cehia, cu producții cuprinse între 1,4 și 2,1 milioane de mașini. Urmează Slovacia, o țară în care industria auto este coloana vertebrală a economiei, în care s-au produs aproximativ un milion de autovehicule.

România este surpriza plăcută a anului 2018. A avut, anul trecut, cea mai mare creștere a producției auto, cu aproximativ 30% față de 2017. România a depășit Ungaria și Polonia în ierarhia numărului de mașini fabricate.

17 județe au investitori în domeniul auto

Industria auto este completată de o mulțime de firme care produc subansamble sau componente auto. Harta acestora este extrem de diversă. Industria auto este prezentă în 17 județe din România, distribuite geografic foarte divers, practic în toată țara. Scaune pentru mașini, cauciucuri, centuri de siguranță, volane, sisteme electrice și electronice, cabluri auto, motoare, cutii de viteză, șasiuri, toate, sunt produse în țară.

Rezultatul este că industria auto a ajuns, anul trecut, la o cifră totală de 28 de miliarde de euro, cu 20% mai mult decât anul precedent, iar numărul angajaților a avansat cu 5%.

La fel de impresionante sunt datele privind comerțul internațional. În prima lună a acestui an, mașinile și echipamentele auto au fost exportate în valoare de 2,66 miliarde de euro, iar importurile au ajuns la 2,48 miliarde de euro.

În anul 2018, valoarea exporturilor industriei auto a fost de aproximativ 32 de miliarde de euro, iar importurile au atins 31,4 miliarde de euro. Trebuie remarcate două lucruri. Valoric, importurile și exporturile industriei auto sunt cele mai mari din economia românească. Exporturile de mașini și echipamente auto reprezintă aproape jumătate din totalul exporturilor, iar importurile sunt mai mult de o treime din total (37%). Cu toate acestea, valoarea adăugată, diferența dintre exporturi și importuri, este redusă, de doar 618 milioane de euro. Ceea ce ne arată încă o dată că economia românească nu poate oferi materiile prime pentru industria auto și că aceasta este în continuare dominată de lohn.

Marile probleme: lipsa infrastructurii și a forței de muncă

Dar există și alte probleme. „Sunt cel puțin doi factori care nu acționează în prezent în favoarea sectorului, ambii fiind externi industriei. În primul rând, investițiile publice în infrastructura de transport sunt foarte lente sau chiar inexistente. În ultimii ani, s-au inaugurat câteva zeci de kilometri de autostradă, viteza medie pe calea ferată pentru trenurile de marfă este în medie de 15 kilometri pe oră, conexiunile cu portul Constanța sau cu frontiera de vest nu au fost realizate pentru cei doi mari producători de automobile. De exemplu, dacă ne uităm pe hartă unde au ales să dezvolte unități producătorii de componente, este limpede că regiunea de vest a ţării este preferată, datorită apropierii de rețeaua europeană de autostrăzi. Comparativ, regiunea Moldovei a atras mult mai târziu interesul marilor jucători din industrie și mai puțini investitori.  

Pe termen scurt, câteva dintre prioritățile în infrastructură ale României ar trebui să fie: dezvoltarea centurii Capitalei, pentru a lega autostrăzile A1 și A2, realizarea tronsonului Pitești-Sibiu, a autostrăzii care face legătura dintre Moldova și Transilvania, modernizarea portului Constanța și modernizarea transportului fluvial pe Dunăre. Fără aceste proiecte, România a pierdut și pierde din competitivitate în fața altor țări și riscă să nu mai atragă investitori”, ne-a declarat Ciprian Gavriliu, partener Deloitte.

Facilități fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare

De asemenea, industria auto suferă, ca aproape toate sectoarele economice, de lipsa forței de muncă. „În al doilea rând, forța de muncă este tot mai dificil de găsit, deși industria auto a investit în școli profesionale și a încurajat formarea și conversia profesională a angajaților din diferite zone ale României. Cauzele problemelor cu forța de muncă sunt demografice – migrația masivă și îmbătrânirea populației –, dar și legate de calitatea sistemului educațional. În același timp, costul cu forța de muncă nu mai este la fel de redus ca în urmă cu 10 sau 15 ani, ceea ce reprezintă o evoluție firească pentru o țară membră UE care tinde spre convergență cu spațiul comunitar european. Însă, pe măsură ce costul nu va mai fi un avantaj competitiv, ar fi necesară compensarea cu alte avantaje. Creșterea prea rapidă a costurilor (precum creșterea salariilor, a utilităților și a energiei, a combustibilului, a taxelor locale și a taxelor de drum, a reparațiilor, a asigurărilor etc.), corelată cu scăderea cererii pe anumite modele de automobile la nivel mondial, pune presiune asupra bugetelor companiilor din România, cu implicații directe asupra competitivității și a eficienței. Astfel, apare riscul demotivării unor investiții, care pot prefera țări care au costuri mai reduse, și al renunțării la unele planuri de dezvoltare. În scopul atragerii de investiții, România a folosit ca avantaj competitiv și fiscalitatea mai redusă, comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană. Între timp, țările din jurul nostru au ajuns să aibă taxe chiar mai mici decât noi, ceea ce duce și la pierderea acestui avantaj competitiv. Chiar dacă nu există facilități fiscale destinate exclusiv producătorilor și furnizorilor din industria auto, trebuie menționat că există o facilitate care poate fi utilizată în prezent de industria auto, și anume, scutirea integrală de la plata impozitului pe profit timp de 10 ani dacă desfășoară exclusiv activități de cercetare-dezvoltare. După cum știm, există companii din domeniul automotive care au dezvoltat astfel de centre de cercetare în România.

România rămâne atractivă pe agenda investițiilor marilor companii din domeniul automotive. În schimb, este nevoie de investiții în infrastructură care ar trebui corelate cu existența unui mediu economic și fiscal stabil și predictibil”, ne-a declarat Ciprian Gavriliu, partener Deloitte.

RENAULT ÎN ROMÂNIA
Ce înseamnă Renault în România? La Mioveni, s-au produs, anul trecut, 930.000 de motoare, 630.000 de cutii de viteză, 1,2 milioane de șasiuri auto. În ceea ce privește, producția auto, la Mioveni s-au fabricat 350.000 de mașini, iar ținta este ca în anul 2020 să se producă aproximativ 400.000 de autovehicule. Platforma industrială de la Mioveni se întinde pe o suprafață de 2,4 milioane de metri pătrați și are 16 fabrici ale unor companii furnizoare de componente auto. Grupul francez a dezvoltat în România toate activitățile de afaceri specifice industriei auto: vânzări, service după vânzare, finanțare, aprovizionare, design și studierea pieței, testarea mașinilor și, bineînțeles, producția. În ceea ce privește tehnologia informației, România este a doua țară din grupul Renault în funcție de dotarea cu echipamente IT. Astfel, compania își desfășoară activitatea în patru locații, a dezvoltat o rețea cu o lungime de 2.500 de kilometri, utilizează 223 de servere, există 8.600 de puncte de lucru și 13.000 de aparate telefonice mobile sau fixe. Industria auto privește spre viitor sau, mai exact, construiește de acum mașina viitorului. Caracteristicile vehiculului le știm: trebuie să fie ecologic, autonom, conectat și personalizat. Dar pentru a produce o mașină a viitorului este nevoie de transformarea digitală a fabricii. O transformare care la Mioveni a început deja. Iar fabrica va arăta în felul următor: activitatea industrială va fi acoperită în totalitate de internet WIFI, în uzină vor lucra 800 de roboți, operatorii și supraveghetorii producției vor utiliza 700 de tablete, dronele vor fi folosite în procesul de producție, vor exista 4.000 de pachete de monitorizare a furnizorilor și, în general, în producție se vor implementa noile tehnologii, precum internetul lucrurilor, big data sau imprimantele 3D.

Comentarii