Oficialii irakieni se tem de intrarea economiei în „colaps”, dacă Washingtonul va impune sancțiuni, așa cum deja a amenințat, inclusiv prin blocarea accesului la un cont din SUA unde Bagdadul își încasează banii din petrol, cont care alimentează 90% din bugetul național.

Președintele SUA, Donald Trump, a fost extrem de indignat de poziția adoptată de parlamentul irakian care, la 5 ianuarie, s-a exprimat prin vot, în sensul de a nu mai permite prezența forțelor străine pe teritoriul său, măsura vizându-i inclusiv pe cei aproximativ 5.200 de soldați americani care, din 2014, au ajutat trupele irakiene să îi învingă pe jihadiști.

Dacă trupelor americane li se va cere să plece, „le vom aplica o serie de sancțiuni cum nu au mai văzut niciodată în trecut”, amenința Trump. Ulterior, SUA au transmis într-o procedură extraordinară un mesaj verbal direct către biroul premierului Adil Abdul-Mahdi, după cum au declarat pentru AFP doi oficiali irakieni.

„Primul ministru a primit un mesaj amenințător, în care se spunea că în cazul în care trupele americane vor fi forțate să părăsească teritoriul irakian, noi – SUA – vă vom bloca contul. De la Federal Reserve Bank din New York (una dintre băncile care fac parte din sistemul băncii centrale a SUA, n.edit.)”, a declarat unul dintre oficiali irakieni.

Votul Parlamentului de a nu mai permite prezența de trupe străine pe teritoriul irakian a fost declanșat de atacul american cu dronă, de la Bagdad, în care, cu două zile înainte de vot, fuseseră uciși generalul iranian Qasem Soleimani și mâna sa dreaptă din Irak, Abu Mahdi al-Mohandis (oficial al armatei irakiene, n.edit.).

Banii Irakului sunt în SUA

Irakul este al doilea mare producător brut al OPEC și peste 90% din bugetul de stat, care a ajuns la 112 miliarde de dolari în 2019, este finanțat din veniturile obținute din vânzările de petrol.

În prezent, banii proveniți din vânzările de petrol sunt plătiți zilnic, în dolari, în contul existent la FED, soldul acestuia fiind la această oră de aproximativ 35 de miliarde de dolari, au declarat oficialii irakieni pentru AFP. În fiecare lună, în contul respectiv se adună în numerar 1 – 2 miliarde de dolari în urma tranzacțiilor comerciale oficiale ale Irakului.

„Suntem o țară producătoare de petrol. Aceste conturi sunt în dolari. Oprirea accesului la ele înseamnă să opriți complet robinetul”, a declarat unul dintre cei doi oficiali irakieni. Cel de-al doilea oficial a spus că o astfel de măsură ar însemna ca guvernul să nu-și mai poată îndeplini funcțiile zilnice sau să nu plătească salariile, iar moneda irakiană se va devaloriza, în aceste condiții. „Ar însemna prăbușirea, pentru Irak”, a spus oficialul.

Trump „politizează totul”

Un al treilea înalt funcționar irakian a confirmat că SUA au în vedere „restricționarea” accesului la respectivul cont, la „aproximativ o treime din ceea ce ar trimite de obicei”.

Rezerva Federală a refuzat să comenteze amenințarea lui Trump.

Un oficial al Departamentului de Stat al SUA a confirmat pentru AFP că posibilitatea restricționării accesului la contul FED a fost „pusă pe tapet” odată cu votul parlamentului irakian.

„Vă puteți imagina de ce, dacă trupele ar fi alungate, băncile ar putea deveni nervoase și ar putea dori să trimită o mulțime de… numerar către Bagdad”, a spus acest oficial.

Dar amenințarea SUA este una extrem de neobișnuită, întrucât FED este independentă de guvernul SUA și de politica externă a acestuia.

„Încercarea de politizare a tranșelor de bani trimise către Irak constituie o îngrijorare pentru FED, deoarece îi afectează prestigiul și integritatea în relația cu clienții”, a adăugat oficialul Departamentului de Stat. „Trump este, în mod evident, dispus să politizeze totul.”

Washingtonul a avut în vedere o astfel de măsură de luni întregi, un înalt diplomat american din cadrul ambasadei de la Bagdad declarând pentru AFP, încă din iulie, că se dorește „limitarea numerarului care vine în Irak”. „Aceasta ar fi opțiunea nucleară”, a adăugat respectivul diplomat la acea vreme.

Chiar înainte ca parlamentarii irakieni să voteze alungarea trupelor străine, președintele parlamentului irakian, Mohammad al-Halbousi, a avertizat că lumea ar putea înceta să colaboreze cu băncile irakiene, ca răzbunare la acțiunea Irakului.

Blocarea contului de la FED al băncii centrale din Irak ar putea fi făcută prin punerea pe lista neagră a unui instituții guvernamentale irakiene, ceea ce ar restricționa imediat accesul Bagdadului la dolari.

SUA sancționează deja resortisanții irakieni, grupurile armate și chiar băncile, pentru legăturile cu Teheranul, principalul oponent al Washingtonului din regiune.

Aceste măsuri au ocolit până acum veniturile din vânzările de petrol și produse petroliere, oficialii spunând anterior AFP că o astfel de acțiune ar fi prea dăunătoare pentru o țară considerată un aliat american.

SUA „ar pierde Irakul”

Dar relațiile dintre cele două state s-au tensionat recent, SUA fiind nemulțumită de alianța Irakului cu Iranul și de atacurile repetate cu rachetă asupra bazelor americane, pentru care au fost învinovățite facțiuni irakiene sprijinite de Iran. Apoi, situația s-a agravat brusc după atacul cu dronă din 3 ianuarie al SUA, care i-a ucis pe Soleimani și Mohandis, o înaltă figură paramilitară irakiană.

Irakul a considerat asasinarea celor doi înalți oficiali ca o încălcare a suveranității sale și a solicitat imediat plecarea trupelor americane.

SUA ar putea avea în vedere și alte opțiuni – mai moderate – au spus oficialii americani și irakieni. Una ar fi refuzul SUA de a reînnoi o derogare temporară pe care Washingtonul a acordat-o Irakului în 2018 și care îi dă permisiunea Bagdadului să importe gaz din Iran pentru a-și alimenta rețeaua energetică, în ciuda sancțiunilor americane asupra sectorului energetic iranian. Dacă Washingtonul nu reînnoiește derogarea în februarie, atunci Banca Comercială a Irakului (TBI), care cumpără gazul, s-ar putea confrunta cu sancțiuni secundare pentru relaționarea cu entități iraniene din lista neagră.

Oficialii irakieni au declarat că amenințarea SUA de a refuza accesul la veniturile obținute din vânzarea de petrol a fost întâmpinată cu șoc și furie, considerându-se că o astfel de măsură ar fi de neconceput.

„Premierul a fost enervat și insultat”, a declarat un oficial pentru AFP. Un altul a spus că SUA „vor pierde Irakul” în mod ireversibil, în cazul adoptării unei astfel de măsuri. „Ne-ar împinge spre Rusia, China, Iran. Ar trebui să formăm o economie separată cu aceste țări.”

Contul de la FED

Contul la care făcea referire amenințarea americanilor, deschis la FED, în 2003, de Banca Centrală a Irakului, a fost înființat în urma invaziei conduse de SUA, care l-a răsturnat pe fostul dictator Saddam Hussein. După invazia din 2003, forțele SUA și ale Coaliției Internaționale au susținut normalizarea condițiilor financiare și economice ale Irakului prin înființarea Fondului de Dezvoltare pentru Irak (FDI) în cadrul Federal Reserve Bank din New York. Acest fond a ajutat Irakul să dispună de fondurile blocate ale regimului (anterior) Baath și a securizat veniturile din vânzările de petrol ale Irakului. Din cauza proceselor intentate pe plan internațional regimului lui Saddam Hussein și datoriei de 120 de miliarde de dolari, existau temeri că veniturile din petrol ar putea fi confiscate, dacă nu ar fi fost protejate astfel, de Departamentul Trezoreriei SUA. În conformitate cu Rezoluția 1483 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, care a ridicat sancțiunile globale și embargoul asupra livrărilor de petrol impuse Irakului după invazia lui Saddam a Kuweitului, toate veniturile din vânzările de petrol au ajuns în acest cont.

SUA au jucat, de asemenea, un rol esențial în iertarea de datorie a Irakului, contribuind astfel la reducerea datoriilor acestui stat, de la 120 de miliarde de dolari, la 40 de miliarde de dolari.

Pe lângă protecția veniturilor obținute din vânzările de petrol, oferită prin mecanismul arătat mai sus, comerțul irakian se desfășoară prin intermediul Băncii Comerciale a Irakului (Trade Bank of Iraq-TBI), care are legături strânse cu gigantul american de investiții J.P. Morgan. Dacă SUA ar decide să-și reducă legăturile financiare cu Irakul, atunci TBI nu ar mai putea opera în comerțul internațional. ■