Redăm parțial interviul:
Reporter: Aş vrea să vorbesc cu dvs despre relaţiile româno-ruse. Recent, o delegaţie oficială a Dumei de Stat a vizitat România. Cum sunt relaţiile dintre cele două ţări în acest moment?
Valery Kuzmin: Este o întrebare foarte bună. Sunt, de asemenea, bucuros că vă aflaţi aici şi să discutăm agenda relaţiilor bilaterale. Noi credem, nu numai în opinia mea, dar şi cea a delegaţiei Dumei de stat, care reprezintă un grup parlamentar de prietenie cu România, că vizita a fost un succes, mai ales având în vedere că aceste vizite nu au avut loc în ultimii ani, ca un prim pas de restabilire a canalelor de comunicare, de restabilire a dialogului parlamentar şi în general diplomaţia parlamentară, care joacă un rol important în relaţiile internaţionale.
În ceea ce priveşte starea relaţiilor într-un cadru mai larg, pot să vă spun că relaţiile noastre, din nefericire, timp de câţiva ani, de când sunt aici, pot fi descrise printr-o formulă inventată de unul dintre colegii mei cu care am lucrat în Orientul Mijlociu acum zeci de ani, la începutul carierei mele. El a spus că relaţiile puteau fi mai bune, din motive care cred că sunt foarte clare pentru dv. În plus, cu voinţa politică reciprocă, această situaţie ar putea fi îmbunătăţită.
Nu pot să spun, şi nimeni nu se aşteaptă ca toate diferenţele de poziţie dintre Moscova şi Bucureşti, să fie netezite cu uşurinţă şi îndepărtate. Nu. Dar cu voinţa politică reciprocă am putea însănătoşi relaţiile noastre, mai puţin încărcate cu retorici neprietenoase, fără a dăuna sau a încălca angajamente.
Spre exemplu, România este membră a NATO şi a UE. Şi de asemenea, relaţii mai pragmatice. În această privinţă, pot spune că pragmatismul găseşte propria cale, chiar şi în ciuda eforturilor politicienilor care uneori dau greş. Avem un argument convingător în acest sens. Pentru al treizecilea an, 2019, estimăm, chiar dacă cifrele nu sunt finale, că vom avea acelaşi nivel înalt al cifrei de afaceri bilaterale, de aproape 5 miliarde de dolari. Îmi cer scuze că încă ne exprimăm în dolari, dar cu rata de schimb puteţi face calculul în euro.
Asta determină comunităţile de afaceri din ambele ţări să simtă că este un beneficiu reciproc, că există oportunităţi care ar trebui folosite şi chiar aşa se întâmplă. Desigur, nu stăm rău nici în ceea ce priveşte comercializarea relaţiilor culturale, datorită tuturor tururilor făcute de companiile artistice ruseşti de renume pentru balet, operă şi altele, care au devenit o bună practică aici în România.
Toate acestea sunt organizate la nivelul comercial, nu sunt programe sponsorizate de stat. Delegaţia noastră le-a spus colegilor din România că în această perioadă ambasadorul vostru, împreună cu Ansamblul Folcloric Ţara Vrancei, sunt într-un turneu în 20 de oraşe ale Federaţiei Ruse. Astfel de activităţi bilaterale în cultură, turism, tineret, media, companii artistice oferă canale adiţionale care prezintă viaţa în ambele ţări, iar publicului larg oferă o înţelegere mai bună a ceea ce se întâmplă. Noi suntem în mod rezonabil optimişti că vom continua eforturile noastre în această direcţie.
Care va fi rezultatul? Vom vedea. Suntem foarte realişti în această privinţă şi înţelegem factori precum cei internaţionali sunt împotriva acestei voinţe de a îmbunătăţi relaţiile. Dar, acesta este obiectivul nostru strategic, dacă vreţi.
„Vechea arhitectură a stabilităţii globale se distruge gradual iar noua arhitectură nu apare”
Reporter: Iar la nivelul instituţional de stat, vedeţi o îmbunătăţire?
Valery Kuzmin: Într-adevăr, la nivelul instituţional de stat este sursa acelei voinţe politice reciproce. Din partea Rusiei vă pot spune că o astfel de voinţă este disponibilă. Din partea României ar trebui să-i întrebaţi pe români, nu pe mine.
Încercăm să mişcăm pas cu pas înainte. Inclusiv această vizită a delegaţiei parlamentare este un pas înainte, evident. Căutăm alte oportunităţi să discutăm pe larg, în detaliu şi aprofundat. Pentru că atunci când nu este un dialog politic continuu, percepţiile a două părţi, poziţia, strategia şi obiectivele părţii opuse se dizolvă în “ceaţa” fake news, propaganda şi aşa mai departe. De aceea e necesar să continuăm dialogul.
Vedeţi, chiar şi în Washington, domnul Lavrov, ministrul nostru de Externe, a fost primit aproape în aceeaşi zi în care s-a anunţat că preşedintele Trump va fi pus sub acuzare în Camera Reprezentanţilor a SUA. Dialogul a devenit o necesitate vitală pentru lumea modernă. Suntem profund convinşi de asta.
Din nefericire, trăim într-o perioadă în care vechile tratate din sfera controlului de arme, stabilitate strategică, sunt date la o parte una după alta, iar tratate noi nu sunt semnate. Acestea nici nu sunt pregătite pentru a fi semnate. Drept rezultat, vechea arhitectură a stabilităţii globale se distruge gradual iar noua arhitectură nu apare. Astfel, marea parte a politicilor globale devin un fel de politică pe marginea prăpastiei, când există puteri bine înarmate, neavând tratate între ele pentru a face faţă oricărei crize provenită din neînţelegeri accidentale. Se pare că ne întoarcem la legea junglei.
Toată lumea este împotriva tuturor, ceea ce nu este bine pe planeta noastră supra-înarmată.
Reporter: În ceea ce priveşte schimbarea recentă de Guvern, de la social-democrat la liberal sau doar la nivelul instituţional, cum este colaborarea cu actualul Executiv?
Valery Kuzmin: De la început, am fost tentat să spun că nu comentez schimbările politice din România. Nu este treaba noastră. Cât despre contactele cu noul Guvern, nu a fost suficient timp pentru a stabili contacte. Săptămâna viitoare cred că va fi o recepţie oferită de ministrul de Externe Bogdan Aurescu. Ne vom vedea pentru a doua oară. Prima oară ne-am întâlnit când mi-am prezentat scrisorile de acreditare către preşedinte. Am avut o conversaţie scurtă. Au fost câteva ocazii în care am avut convorbiri telefonice scurte. Altfel, e un timp prea scurt. Pe măsură ce se stabilesc contacte între ministerele noastre cred că există o continuitate şi sperăm ca dialogul să fie respectat în continuare.
Reporter: Aţi spus la un moment dat că pragmatismul devine prioritar în faţa relaţiilor diplomatice.
Valery Kuzmin: Am spus slavă Cerului că pragmatismul comercial, în ceea ce priveşte afacerile, lucrează fără ajutor. În unele situaţii poate nu devine prioritar, dar poate oferă un exemplu de urmat. „Investiţiile corporaţiilor ruseşti în România sunt în mare parte investiţii ale filialelor europene şi sunt calculate ca şi cum sunt olandeze, austriece”
Reporter: Cum ar putea Rusia să investească mai mult în România? Comparativ cu state precum Irlanda, Ungaria sau Serbia, investiţiile lor în România sunt mai mari. Investiţiile Rusiei sunt mai mici. În acest sens, de ce credeţi că se întâmplă acest lucru şi cum ar putea fi îmbunătăţită situaţia?
Valery Kuzmin: Spuneţi-mi, vă rog, care este rating-ul investiţiilor olandeze în România? Îmi puteţi spune? Investiţiile sunt calculate într-un mod specific. Există investiţii directe şi cele indirecte. Spre exemplu, Nu le poţi găsi în lista de investiţii, pentru că ele apar ca investiţii din filialele europene ale marilor corporaţii internaţionale. Corporaţiile acestea sunt din Rusia, deoarece există control printr-un pachet majoritar de acţiuni la Moscova. Dar, în general ele nu sunt luate în considerare, aşa că, dacă mă întrebaţi care este volumul real al investiţiilor ruseşti, nu vă pot spune. Ar trebui să calculaţi prin metode economice de calcul specifice. Ştiu că investiţiile din Rusia nu sunt deloc rele, având în vedere stadiul actual al relaţiilor noastre.
Reporter: Mă refer la datele oficiale ale BNR care arată că investiţiile directe sunt mai mici decât cele ale Serbiei, care însumează 100 de milioane de euro.
Valery Kuzmin: Compania NIS din Serbia este pe lista de investiţii directe în România? NIS este o filială a Gazprom. Ăsta este un exemplu. Nu este invenţia mea. Karl Marx a început să vorbească despre caracterul cosmopolit al capitalului. Mai târziu, în era globalizării de acum, nu este doar ce se vede pe etichetă. Ruşii spun că un peşte caută ape mai adânci iar capitalul caută refugiu mai sigur. „Ştiţi cum citesc această abreviere (SUA-n.r.)? Statele Unite ale Amneziei”
Reporter: Acestea sunt investiţii din resurse strategice pe care Rusia le are. Petrol şi gaze.
Valery Kuzmin: Resursele strategice şi tot ce avem aici nu reprezintă doar petrol şi gaze. Există şi altele. Spre exemplu, este o companie producătoare de ţevi de metal a domnului Pumpianski, om de afaceri rus. Sediul central al companiei, dacă nu greşesc, este undeva în SUA. Atitudinea mea faţă de SUA este diferită. Ştiţi cum citesc această abreviere (SUA-n.r.)? Statele Unite ale Amneziei.
Pot să demonstrez ceea ce spun, dar nu este un subiect pentru momentul acesta. Este capital internaţional. Ei au alte metode şi mijloace. Desigur că sectorul energetic este în mare parte moştenirea perioadei de timp anterioare. Spre exemplu, industria română furniza echipament de înaltă calitate către industria rusă, pe atunci sovietică ,de petrol şi gaze. Regiuni întregi, în Craiova- am făcut o vizită recentă- sunt în criză. Acum li s-a interzis să exporte către Rusia. Acum ne apropiem de un moment critic când, sper să nu se întâmple, dar ne apropiem de 21 decembrie, când contractul general cu Ucraina pentru tranzitul pe termen lung al gazelor naturale va expira. Ucrainenii nu vor să semneze un tratat care nu ar fi profitabil sau acceptabil doar pentru ei, ci pentru ambele părţi. Ei cred că tratatele sunt semnate pentru ca ei să obţină mai mulţi bani. Ţin minte foarte bine. Eram detaşat în Moldova când a avut loc criza din 2009. Atunci acuzau premierul lor de atunci, doamna Timoşenko, pentru că a semnat un tratat nedrept cu Rusia pe o perioadă de 10 ani. „Este groaznic şi nedrept”.
Acum, ei spun că ar trebui să semnăm cu ei un contract pe 10 ani. De ce? Întreabă-i pe ei. Şi aşa mai departe. Este unul dintre factorii de conjunctură care ne afectează şi influenţează cifra de afaceri dintre cele două ţări. Oamenii de afaceri vizionari înţeleg că nu au garanţii cu astfel de politicieni în Kiev. Toate aceste întorsături şi devieri neaşteptate, au făcut tot posibilul să vă umple rezervele subterane de gaze înainte de sezonul iernii, pentru a fi pregătiţi. O altă poveste, un thriller care se desfăşoară în Bulgaria şi în regiune.
Era un proiect clar cu beneficii reciproce numit South Stream, precum North Stream în regiunea Baltică, pentru a aduce gaze din Rusia. Acum cinci ani putea fi terminat dar a venit criza din Ucraina se pare, a venit o delegaţie de senatori din Washington şi guvernul bulgar a renunţat la acel plan. Acum, am ajuns la un acord cu Turcia. Prima conductă este deja operaţională. Alta va fi construită. Aceasta merge în partea europeană mai mică a Turciei. Unde va merge această conductă mai departe? Doar până în UE. Nu mai există altă destinaţie. Prin Bulgaria, Grecia, Serbia şi alte ţări. Acum, bulgarii se precipită. „Ne pregătim conducta”. Insistă că toate întârzierile, pe fundalul acestor întârzieri, spunând că trebuie să respectăm toate procedurile legale şi aşa mai departe.
