Legea care creează zone cu un regim fiscal special a fost adoptată de Parlament și acum se așteaptă rezultatele contestării la Curtea Constituțională pentru a vedea dacă va intra sau nu în vigoare.

Este o lege ciudată. Un fel de „lup în haine de oaie”. Adică, se instituie un regim fiscal special, reduceri de taxe și impozite, pentru insule, grinduri și alte suprafețe de uscat rezultate din modificări naturale ale teritoriului sau prin amenajări hidrografice.

De ce ar fi nevoie să transformi insulele din România în zone cu regim fiscal special? Argumentul din expunerea de motive a legii este legat de dorința de a dezvolta economic aceste teritorii ale țării, respectiv insule și grinduri. „Astăzi, aceste terenuri nu produc nimic, stau în paragină, în condițiile în care, printr-o serie de facilități fiscale și de regim juridic special, ar putea stimula inițiative economice care să aducă bani la bugetele locale și naționale”, se arată în motivarea promovării legii.

Suspiciunile sunt, însă, legate de faptul că în spatele unei nobile inițiative se află o serie de interese. Scandalul insulei Belina este deja de notorietate. Belina a devenit un adevărat caz și au existat deja opinii legate de faptul că viitoarea lege a facilităților fiscale este făcută „cu dedicație” pentru o serie de investitori pregătiți să își plaseze banii. Și nu doar pentru Belina, ci poate și pentru alte insule din țară.

Sunt cel puțin 16 insule care ar putea să atragă investitori

Cu totul speciale sunt domeniile care se califică pentru a obține facilitățile fiscale. Este vorba despre producția de energie regenerabilă, industria turistică și, surprinzător, cea a jocurilor de noroc. Adică, a cazinourilor. Așadar, va apărea o lege (dacă nu va fi declarată neconstituțională) care va acorda facilități fiscale companiilor care investesc în proiecte turistice pe insule și grinduri, cu excepția celor din Delta Dunării. Deci, dezvoltarea României a ajuns la insule și grinduri.

Dar există în România insule și grinduri care s-ar putea califica pentru investiții, chiar și în cazinouri? Există. Insula Ovidiu, aflată la cinci kilometri de stațiunea Mamaia, pe care se află deja un restaurant. Dar, desigur, ar putea să mai fie construit un cazinou.

Insula Ada, aflată în apropiere de Năvodari, despre care mass-media scria în urmă cu câțiva ani că este de vânzare. Cu o suprafață de 30 de hectare, Ada este o insulă extrem de ofertantă pentru investiții. La fel, insula Ostrov, care aparține de orașul Năvodari și care are o suprafață de trei hectare. În plus, mai pot exista 16 insule pe Dunăre care ar putea fi posibile ținte pentru posibili investitori.

Facilități fiscale pentru cazinouri, eoliene și hoteluri

Care sunt facilitățile fiscale oferite de viitoarea lege? O reducere a TVA la 5% pentru servicii de alimentare cu apă și canalizare, pentru livrarea de gaze naturale, energie și electricitate, serviciile de salubritate și cele de tratare a deșeurilor menajere, dar și cele care se referă la transportul de persoane și al bagajelor acestora. De asemenea, taxele și impozitele locale se pot reduce cu până la jumătate, prin hotărâre a consiliului local.

De aceste facilități fiscale vor putea beneficia activitățile de producție de energie regenerabilă, industria turistică și cea de jocuri de noroc, precum și sectorul de comerț.

Deocamdată, legea a fost contestată la Curtea Constituțională de un grup de senatori și deputați ai partidelor de opoziție. Obiecțiile semnatarilor se referă la diferența dintre textul legii aprobat de Senat și cel adoptat de Camera Deputaților. Mai exact, în sesizarea Curții Constituționale se acuză că între varianta adoptată de Senat și cea votată în Camera Deputaților există diferențe mari. De exemplu, legea a fost inițiată pentru acordarea de facilități fiscale numai pentru terenurile private, în timp ce în forma sa finală apar și terenurile publice, ale administrației locale. În același timp, în sesizarea la Curtea Constituțională se precizează că legea nu specifică sursele de finanțare ale bugetului de stat ca urmare a derogării regimului fiscal pentru astfel de investiții. Autorii sesizării Curții Constituționale susțin că legea este în ansamblul său neconstituțională întrucât încalcă principiul bicameralismului.

Va trebui să vedem cum va soluționa Curtea Constituțională sesizarea celor 62 de parlamentari PNL și a celor 27 de parlamentari USR. Marea întrebare este, însă, în ce măsură această lege va aduce efecte economice benefice sau a fost inițiată doar pentru un tip de „clientelă de partid” care are anumite proiecte. Viitorul ne va lămuri.