Iohannis, la ONU: Centura de conflicte nerezolvate din jurul Mării Negre rămâne o sursă importantă de instabilitate

18
6 minute de lectură
Foto: Bogdan Cristel

Președintele Klaus Iohannis a reiterat, în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, de miercuri, angajamentul ferm al României pentru combaterea terorismului la nivel internațional.

„România reiterează profunda îngrijorare cu privire la răspândirea globală și amploarea terorismului și condamnă în termenii cei mai fermi atacurile teroriste, inclusiv a celor care vizează reprezentanți ai misiunilor diplomatice. Recent, astfel de atacuri care au avut loc la Kabul, Afganistan, au pus capăt vieții a doi cetățeni români și au rănit grav încă unul. Reiterez angajamentul ferm al României pentru combaterea terorismului la nivel internațional, folosind toate instrumentele disponibile, inclusiv dreptul internațional. România a salutat reforma lansată de Secretarul General la începutul mandatului său și a sprijinit eforturile Organizației Națiunilor Unite care vizează întărirea coordonării și îmbunătățirea coerenței în implementarea Strategiei Globale pentru Combaterea Terorismului”, a declarat Klaus Iohannis, în intervenția la dezbaterile generale ale Adunării Generale a ONU, de la New York.

Șeful statului a adus în discuție și schimbările climatice, care sunt o provocare globală.

„Schimbările climate reprezintă, fără îndoială, o provocare globală – de la penuria de apă și insecuritatea alimentară, până la creșterea nivelului mărilor și oceanelor. Mulțumesc Secretarului General pentru leadership-ul său în generarea unei agende semnificative pe această temă, pe întreg parcursul acestui an. Nici România, din păcate, nu a fost ocolită de efectele adverse ale schimbărilor climatice. Dar am venit la această sesiune a Adunării Generale cu speranță și responsabilitate. Speranța că nu este prea târziu să avem o planetă sigură și unde mediul este protejat pentru copiii noștri și responsabilitatea de a întreprinde măsuri concrete pentru a îndeplini angajamentele luate prin Acordul de la Paris și prin regulile convenite la Katowice, inclusiv prin continuarea eforturilor de a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelul preindustrial”, a explicat președintele României.

„Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice a fost concepută cu scopul de a forma o economie rezistentă la schimbările climatice, cu emisii reduse de dioxid de carbon, capabilă să integreze politicile climatice printr-o creștere economică inteligentă. Obiectivul nostru este să ajungem, până în 2050, la o societate în care politicile economice, sociale și de mediu sunt interconectate și concepute pentru a asigura o dezvoltare durabilă, standarde de viață ridicate și o calitate crescută a mediului înconjurător”, a completat Iohannis.

Acesta a precizat că o prioritate pentru România în timpul mandatului la Președinția Consiliului UE a fost promovarea agendei Uniunii cu privire la schimbările climatice.

„Promovarea agendei Uniunii Europene privind schimbările climatice a fost, de asemenea, o prioritate pentru România în timpul mandatului său de Președinție a Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru al acestui an. Tranziția la o economie neutră din punct de vedere climatic a fost intens dezbătută în cadrul UE, iar strategia pe termen lung a UE privind schimbările climatice urmează să fie finalizată în curând. În același timp, România a răspuns apelului Secretarului General de a demara inițiative naționale în nouă domenii concrete, cu potențial de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și a intensifica, la nivel global, acțiunile vizând adaptarea și reziliența. O astfel de listă a fost transmisă Reprezentantului special al ONU pentru Summitul pentru Acțiune Climatică”, a mai spus președintele Iohannis.

El a vorbit și despre subminarea securității în regiunea României, referindu-se la conflictele nesoluționate din zona Mării Negre.

„Dezvoltarea și securitatea sunt interconectate. Cu toate acestea, abordarea bazată pe legătura dintre securitate-dezvoltare poate să nu fie suficientă pentru a răspunde provocărilor de securitate, deoarece acestea pot avea origini care nu se limitează la dimensiunea de dezvoltare. Din păcate, continuăm să asistăm, în regiunea noastră, la acțiuni deliberate care vizează subminarea securității. Centura de conflicte nerezolvate din jurul Mării Negre – care are importanță strategică pentru securitatea transatlantică – rămâne o sursă importantă de instabilitate, afectând cooperarea regională și securitatea internațională în ansamblul său. Prezența militară pe teritoriile altor țări, fără consimțământul acestora, militarizare, gesturi agresive, amenințări de utilizare a forței și folosirea tacticilor hibride pentru a submina stabilitatea internă reprezintă dezvoltări îngrijorătoare și trebuie respinse de noi toți”, a subliniat șeful statului.

„România rămâne un susținător puternic al ordinii internaționale multilaterale bazate pe reguli, construită în jurul Organizației Națiunilor Unite, care reprezintă cea mai bună speranță a noastră de a gestiona astfel de provocări”, este de părere Klaus Iohannis.

Președintele României a mai spus că țara noastră este ferm angajată să acționeze ca un pilon de stabilitate în regiune.

„Eficacitatea acestei ordini internaționale depinde, însă, de disponibilitatea tuturor statelor membre ONU de a se angaja în găsirea de soluții multilaterale durabile, în conformitate cu valorile fundamentale ale ONU. România rămâne ferm angajată să acționeze în acest sens, ca pilon de stabilitate în regiune, și am susținut constant eforturile Organizației Națiunilor Unite de a gestiona astfel de riscuri, inclusiv prin rezoluțiile Adunării Generale a ONU referitoare la aceste aspecte. România a participat și participă la operațiuni ONU de menținere a păcii din întreaga lume, din Afganistan și Sudan până în Georgia și Haiti, și acum în Mali”, a punctat Iohannis.

Șefuls tatului a amintit și de misiunea din Mali care urmează să se desfășoare la mijlocul lui octombrie, la care vor participa 120 de militari români.

„La mijlocul lunii octombrie, 120 de militari români și patru elicoptere își vor începe misiunea în Mali, o zonă critică, în sprijinul efortului ONU de a ajuta guvernul malian pentru a obține stabilitatea și pentru a construi un viitor mai sigur pentru poporul său, prin promovarea dezvoltării durabile, a păcii și a securității. În concluzie, permiteți-mi să vă reasigur de sprijinul deplin al României în efortul de a dinamiza eforturile multilaterale pentru eradicarea sărăciei, educația de calitate, acțiunea climatică și incluziune pe parcursul celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale”, a conchis Iohannis.

Klaus Iohannis a participat la segmentul de nivel înalt al celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, de la New York, în Statele Unite ale Americii.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele