Ion Ștefan, acuzat de blocarea fondurilor europene. Iată documentul prezentat de Daniel Suciu

177
7 minute de lectură
Ion Ștefan, ministrul Dezvoltării. Captură video: Antena 3/YouTube

Marți, în timp ce Ion Ștefan, ministrul desemnat al Dezvoltării, era audiat în comisiile reunite parlamentare, fostul ministru Daniel Suciu l-a acuzat pe acesta că a blocat accesarea unor fonduri europene, după ce a prezentat un documentat care ar dovedi acest lucru, în posesia căruia a intrat Reporter Global.

Reacția deputatului PSD a venit după ce Ion Ștefan și liderul deputaților PNL, Florin Roman, au prezentat fotografii cu lucrări de infrastructură prost realizate, cum ar fi drumuri pline de gropi.

Florin Roman l-a acuzat pe Daniel Suciu de mai multe greșeli din timpul mandatului său, moment în care deputatul PSD Ion Călin l-a avertizat pe Roman că ședința va fi suspendată dacă nu încetează.

Nici Daniel Suciu nu s-a lăsat mai prejos și a prezentat un document semnat de Ion Ștefan, care ar fi dus la blocarea unor fonduri europene.

„Vă asumați adresa pe care ați trimis-o premierului, «Punct de vedere [MDLPA] privind arhitectura de instituțională de gestionare a fondurilor europene privind politica de coeziune»?”, a întrebat Daniel Suciu.

Documentul semnat de Ion Ștefan amendează o propunere de descentralizare pe regiuni a gestionării fondurilor europene, înaintată încă din luna decembrie de ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș.

Se subliniază următoarele riscuri identificate care conduc la imposibilitatea punerii în aplicare a propunerii Ministerului Finanțelor: „timpul insuficient pentru crearea cadrului legislativ și instituțional pentru realizarea tuturor transformărilor propuse prin memorandumul MFE”; „întârzierea procesului de acreditare a noului sistem de management și control, fără de care Comisia Europeană nu face rambursări”, ducând, în contextul unei noi reguli, „la riscul de dezangajare a fondurilor cel puțin pentru anul 2023”; „compromiterea actualei perioade de programare din care au mai rămas 4 ani de implementare și miliarde de euro care trebuie solicitate” Comisiei Europene.

Nu lipsesc riscurile de ordin legislativ/constituțional. Deoarece „sistemul administrativ național și statutul juridic al regiunilor” sunt inadecvate pentru gestionarea de programe operaționale la nivel regional, ar trebui acordat un statut de „ordonator principal de credite” actualelor Agenții de Dezvoltare Regională ce funcționează ca ONG-uri. Astfel, se pune problema modificării legii dezvoltării regionale, ceea ce va duce la rediscutarea delimitării teritoriale a regiunilor (Legea 315/2014).

„Nu este exclusă nici oportunitatea UDMR de a formula noi cereri cu privire la autonomia Ținutului Secuiesc, pe care o va putea folosi ca instrument de negociere și presiune asupra unui guvern cu o susținere parlamentară firavă. Acest instrument de negociere și presiune va fi folosit nu doar de UDMR, ci de toate partidele care acordă sprijin parlamentar actualului guvern”, este scris în documentul semnat de Ion Ștefan.

O piedică în plus ar fi Curtea Constituțională, „care ar putea stabili o decizie de anulare a oricăror măsuri de reformă propuse de PNL”. Astfel, Ion Ștefan consideră că „ar trebui anticipată o strategie care, folosind pârghiile unor instituții pe care încă le controlează, poate dinamita practic activitatea guvernării, cu avantajul demonstrării unei incompetențe ori al invocării grelei moșteniri, atunci când va reveni la guvernare”. Există, prin urmare, „riscul unui blocaj instituțional”.

Propunerile MLPDA/AM POR includ „menținerea coordonării POR în varianta descentralizată la nivelul MLPDA”, incluzând „reformarea Programului Național de Dezvoltare Locală – PNDL și cuplarea lui la mecanismul fondurilor europene”, prin includerea reprezentanților AM POR/MLPDA în grupurile de lucru și decizionale, respectiv aprobarea ca soluție pentru 2017-2027 a unei variante care nu este afectată de niciunul dintre riscurile de mai sus, și anume reducerea descentralizării la componenta de management contractual.

Conform arhitecturii instituționale propuse în document, „numai Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (programul de transport) și Agențiile de Dezvoltare Regională (programele regionale) vor gestiona programe operaționale îndeplinind funcția de autoritate de management”, astfel încât este necesară „reacreditarea sistemului de management și control la nivelul României și asigurarea capacității administrative reale la nivelul noilor structuri, cu consecințele întârzierii începerii implementării perioadei de programare 2021-2027 cu cel puțin 3 ani de zile”.

Se subliniază că „anul 2023 este primul an care va avea stabilită o țintă de absorbție la nivelul tuturor programelor din perioada 2021-2027, respectiv alocarea anului 2021, iar prin întârzierea începerii implementării programelor există riscul dezangajării masive a fondurilor UE” și că „această propunere din cadrul memorandumului creează premisele neatingerii țintelor de absorbție la nivelul programelor în curs și transformării României din beneficiar de fonduri UE într-un net contribuitor la bugetul UE, fără niciun beneficiu sau cu prea puține”.

În document se consideră că „gestionarea programului operațional regional în forma propusă de MFE compromite noțiunea de descentralizare în sine” și că implementarea propunerii MFE încă din 2021-2027 „poate compromite atât sistemul de management și control al POR 2014-2020, cât și procesul de descentralizare a gestionării fondurilor europene”, cu „repercursiuni asupra absorbției fondurilor europene la nivel național”.

În ceea ce privește managementul fondurilor europene în perioada 2021-2027, se propun „o mai mare descentralizare a implementării programelor de finanțare”, „finanțarea politicilor publice de la bugetul de stat sau din fonduri europene”, asigurată „coordonat și complementar”, îmbunătățirea coordonării implementării programelor operaționale în 2021-2027, precum și îmbunătățirea și simplificarea sistemului existent, „prin operaționalizarea integrală a sistemului informatic”.

Senatorii PSD l-au acuzat pe Ion Ștefan că a cerut Corpului de Control să verifice activitatea lui Daniel Suciu, astfel încât acestuia să îi fie făcută o plângere la DNA. Scandalul a continuat pe parcursul audierilor. „Supărarea celor de la PSD este că s-a pus capacul la borcanul de miere și s-a oprit sifonarea banului public”, a conchis Ștefan.

Ministrul Dezvoltării, Ion Ștefan, a primit aviz negativ în comisiile reunite pentru administrație publică ale Parlamentului. Aleșii USR s-au abținut la vot, însă liberalii au votat pentru un aviz favorabil chiar dacă au anunțat că nu vor vota învestirea Guvernului Orban 2 pentru a ajunge la anticipat. Au fost 20 de voturi „pentru” avizul de respingere, opt „împotrivă” și șase abțineri.

Înaintea votului, Ion Ștefan, ministrul propus la Dezvoltare, le-a cerut, marți, membrilor comisiilor reunite parlamentare să nu îi dea aviz pozitiv. El consideră că un aviz favorabil ar însemna un blat cu PSD.

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele