Isărescu: economia nu e pândită de vreun risc sever …dar OUG 114 a fost „cel puțin neinspirată”

159
4 minute de lectură

Stabilitatea financiară este robustă, economia nu este pândită de vreun risc sistemic sever, însă politicile economice trebuie calibrate inteligent, cu prudență și eficiență, a declarat Mugur Iăsrecsu, în prima sa conferință de presă după reînnoirea mandatului de guvernator al Băncii Naționale a României.

„Datoria publică nu a contribuit la creșterea PIB-ului”, a observat Isărescu. Putem face împrumuturi mari, dar nu aceasta este problema. „Problema este: când ai deficit, trebuie să ai un program de finanțare intern și extern, în același timp. Alta este tema: ce facem cu acești bani? Și de ce avem deficit? Din ce direcție apare?”, a spus guvernatorul. Cu alte cuvinte, putem înțelege că statul se împrumută masiv, acesta nu este un pericol, încă, dar atenție la echilibre. Pe de altă parte, în substrat se vede umbra wage-led-growth , filosofia controversată care a stat la baza creșterii salariilor ignorând productivitatea. Această creștere a salariilor a menținut un apetit ridicat pentru consum, ceea ce a amplificat atât inflația, cât și deficitul comercial, stimulând însă și economia.

Temperarea inflației nu l-a surprins pe Isărescu, care a anticipat-o în urmă cu câteva zile, dar l-a uimit, oarecum, amplitudinea scăderii prețurilor. „Cifra este bună şi ne avantajează din punctul de vedere al credibilităţii. Ne aşteptam, parţial, la ea. Personal, nu credeam că va fi sub 3,9. Dar uitaţi-vă că ne-a surprins, 3,8.”

Un semn de îngrijorare apare dinspre deficitul contului curent, acea diferență negativă între valuta care intră în țară și cea care iese din ea. Creșterea deficitului de cont curent, care se apropie de 5%, ne poate crea probleme, amplificând riscul asociat economiei românești, a avertizat Isărescu. „Agențiile de rating nu se uită doar la adâncimea deficitului de cont curent, ci și dacă autoritățile conștientizează gravitatea acestui fapt”, a spus Isărescu. Nici investițiile nu arată deloc bine, a observat guvernatorul, iar politica fiscală nu s-a înscris nici în 2018 pe o traiectorie anticiclică.

Deteriorarea conturilor mari ale țării, inflamarea prețurilor și amplificarea deficitelor „gemene” (de cont curent și bugetar) se regăsesc, în Europa, doar la Turcia, iar economia noastră nu a alunecat în criză, pe urmele Ankarei. Pericolul a existat însă, mai ales că, în epoca algoritmilor care iau decizii financiare, piețele reacționează similar la semnale asemănătoare. „Nu am fost, cum zic englezii, behind the curve, şi am acţionat la timp, şi, în acest fel, am prevenit două lucruri: să iasă din ţintă inflaţia CORE-2 ajustat creată de excedentul semnificativ de cerere agregată şi de creştere alertă a costurilor salariale şi, ceea ce e mai important, să ne ducem mai sus cu dobânzile. Dacă mergeam în spaţiul din spatele curbei, ne duceam cu preţurile cu mult, cu mult.. cu dobânzile cu mult, mult înainte şi, să zicem, am fi repetat cazul Turciei, care a ajuns cu dobânzile la 25% şi tot nu a stabilizat lira”, a comentat guvernatorul Isărescu.

Însă piața bancară din România nu a manipulat dobânda sa reper, celebrul ROBOR, a ținut Isărescu să lămurească. El a explicat că, din cauza inflației care se amplifica și a deficitelor în creștere periculoasă, banca centrală a fost obligată să urce dobânda sa de politică monetară. „Au crescut dobânzile pentru că am întărit politica monetară și am strâns lichiditatea din piață. Creșterea ROBOR a fost firească, nu manipulată!”, a spus Isărescu. Dacă n-o făcea și ar fi conservat o dobândă joasă, mult sub inflație, atunci chiar că leul apuca pe drumul lirei turcești.

Din perspectiva stabilității financiare însă, poziţia financiară a BNR este solidă, cu niveluri pozitive semnificative ale capitalului propriu şi ale rezultatului financiar. Profitul BNR 2018 a fost de șase ori mai mare decât în 2017.

Isărescu a comentat sec și adoptarea controversatei Ordonanțe 114, aceea care a debutat sub titlul „ordonanța lăcomiei”, enervându-l pe prim-viceguvernatorul Florin Georgescu. „Poziția noastră a fost în consens cu cea a Comisiei Europene și a Băncii Centrale Europene.” Acesta a adăugat că la întrebarea Comisiei Europene dacă ordonanța modificată este acum suportabilă, răspunsul este da. În contextul schimbărilor economice din ultima vreme, oficialul BNR a declarat că ne așteaptă o perioadă grea în ceea ce privește reclădirea încrederii dintre bănci și clienți și reclădirea credibilității României, în general. Însă OUG 114 a fost, spune Isărescu, „cel puțin neinspirată”.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele