Jurnal din zilele epidemiei

64
12 minute de lectură

Incredibilele vremuri pe care le trăim – pe firul evenimentelor, zi de zi, şi-n câteva crochiuri analitice.

Pe zile…

9 martie. Ziua a 13-a a epidemiei provocate de noul coronavirus (nCOVI-19) pe teritoriul României, socotind din 26 februarie, ziua-n care s-a înregistrat la noi primul caz de infectare. 15 pacienţi confirmaţi. Se iau primele măsuri guvernamentale de criză: interzicerea adunărilor publice cu peste 1.000 de persoane, reguli mai stricte privitoare la internări, intrări în carantină şi autoizolarea preventivă la domiciliu ş.a.m.d.

10-11 martie. 25 de cazuri marţi, 47 miercuri. Bilanţul e în creştere lentă, de la cele câteva contaminări pe zi, în primele 2 săptămâni, la câteva zeci de-atunci încoace. Cifrele urcă de-a lungul fiecărei zile, cele exacte sunt anunţate fie noaptea târziu, fie în dimineaţa următoare.

Joi 12 martie 2020. După-amiază, la orele 16, e programată şedinţa plenului reunit al celor 2 camere ale Parlamentului pentru votul de investire a guvernului Florin Câţu. Însă, cu circa 10 minute mai devreme, un comunicat transmis de la Palatul Cotroceni informează că… primul-ministru desemnat şi-a depus mandatul! Val de comentarii acide. Reprezentanţii opoziţiei atacă la baionetă. Către seară, într-o declaraţie publică, preşedintele Klaus Iohannis subliniază gravitatea crizei medicale şi, considerând că instalarea unui guvern stabil e o urgenţă, lansează consultări constituţionale rapide, a doua zi, cu partidele parlamentare.

Vineri 13. Ştirea dimineţii e infectarea senatorului liberal Vergil Chiţac, care participase în zilele anterioare, când era deja purtător al noului coronavirus, la mai multe reuniuni publice, între care o şedinţă de conducere a PNL, suspiciunile de contaminare ajungând până la primul-ministru, fost şi interimar, Ludovic Orban şi la bună parte dintre membrii cabinetului său. Orban anunţă într-o conferinţă de presă că, asemeni colegilor săi, se autoizolează, exercitându-şi în continuare atribuţiunile. Sunt testaţi numeroşi parlamentari care s-au aflat în preajma senatorului bolnav. Un singur deputat infectat şi câteva cazuri la Constanţa, localitatea de provenienţă a lui Chiţac, în familia sa şi la conducerea judeţului.

Tot vineri. Consultările preşedintelui Iohannis cu partidele politice pentru desemnarea, încă o dată, a unui candidat la şefia executivului au loc prin teleconferinţe, în primele ore ale după-amiezii. La final, şeful statului îl desemnează din nou pe Orban, de data asta în condiţiile complet schimbate de epidemia COVID-19. Ideea alegerilor anticipate s-a evaporat. Va fi propus un guvern „Orban 4”, după „Orban 3” (cel fără Orban, cu aceeaşi titulari de portofolii şi cu înlocuirea doar a lui Câţu, promovat în rolul de premier). Anunţul preşedintelui – fără asistenţă, fără ziarişti, preluat de TVR şi oferit pentru transmisii în direct celorlalte posturi de radio şi de televiziune.

Sâmbătă 14 martie. În cursul dimineţii – audierile viitorilor miniştri, de fapt aceiaşi, la a 4-a rundă. Puţinii candidaţi care nu erau obligaţi la autoizolare participă în carne şi oase, restul – prin teleconferinţe (pare-se că, în câteva cazuri, în condiţii audio precare…).

Tot sâmbătă. După-amiaza-spre-seară are loc semnarea şi depunerea jurămuntului la Palatul Cotroceni, în condiţii de mare precauţie, miniştrii avansând pe rând, printr-un culoar securizat, cu păstrarea distanţei faţă de preşedinte. Pixurile cu care semnează după ce citesc jurămuntul se-aruncă, iar foile sunt preluate în condiţii speciale, evitându-se posibilele contaminări. La finalul procedurii – declaraţie a lui Iohannis despre investirea noului-acelaşi guvern. Insistenţă asupra condiţiilor de criză gravă provocată de epidemie. La final – anunţul că luni 16 va fi instituită starea de urgenţă.

Duminică 15. 139 de cazuri pe teritoriul României.

Luni 16 martie. Preşedintele instituie, la orele 15, starea de urgenţă. Discurs cu detalii.

Marţi 17: 217 cazuri de infectare cu noul coronavirus pe teritoriul României. Guvernul anunţă măsuri preventive severe: Spitalul Colentina devine unitate medicală „de sprijin” pentru Spitalul de boli infecţioase „Matei Blaş”, din preajmă, unde sunt testaţi şi internaţi suspecţii de COVID-19; medicii rezidenţi, aflaţi în etapele de practică în spitale, vor fi repartizaţi în funcţie de necesităţile impuse de epidemie; se interzice funcţionarea tuturor localurilor publice din ţară – restaurante, cafenele etc.; sunt disponibilizate fonduri pentru achiziţii de materiale sanitare; se anunţă măsuri de sprijinire a populaţiei şi a mediului economic ş.a.m.d.

Miercuri 18: 246 îmbolnăviri raportate până la orele prânzului…

Gestionare foarte bună a crizei

Gestionare deocamdată foarte bună a crizei în România. Sigur că situaţia poate escalada, aşa evoluează epidemiile, însă până acum autorităţile par să păstreze situaţia sub un control foarte atent.

Există un Comitet Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, care reuneşte câţiva miniştri şi reprezentanţi ai sistemului de sănătate publică, şi un Grup de Comunicare Strategică, pe lângă Ministerul de Interne, împuternicit cu sarcini speciale după instituirea stării de urgenţă. S-au luat măsuri preventive şi s-a reacţionat imediat la apariţia cazurilor confirmate prin analizele de laborator. Prin aşa-numitele „anchete epidemiologice” au fost rapid identificaţi cetăţenii expuşi contaminării, respectivii fiind şi ei testaţi şi internaţi sau puşi în carantină.

O abatere flagrantă: dintre cele aproape 250 de cazuri raportate până la ora la care scriu, peste 50, mai exact 52, sunt ale unor persoane infectate de un fost poliţist care, până la internare şi, o vreme, chiar şi după aceea, şi-a ascuns o escapadă în Israel, contaminându-şi familia, vecinii de salon din Spitalul de Urgenţe al Internelor, „Dimitrie Gerota”, şi un număr important, 22, de angajaţi, medici şi auxiliari…

Şi se mai cunoaşte un caz de ascundere la internare a revenirii în ţară din străinătate: o femeie din Hunedoara care, neizolându-se, a infectat alte 7 persoane…

Dacă din totalul de 246 de cazuri înregistrate până miercuri 18 martie la prânz scădem „victimele”, 59 la număr, cu care inconştienţa celor 2 a sporit bilanţul, rămân doar 185 de bolnavi cu COVID-19 în 3 săptămâni de la primul caz raportat. Adică o răspândire foarte lentă a epidemiei. Cel puţin deocamdată.

O foarte interesantă analiză a fost realizată de Centrul pentru Inovaţie în Medicină – InoMed asupra primelor 100 de cazuri atestate la noi. Raportul dat publicităţii pe 15 martie arată că aproape jumătate dintre pacienţi veniseră din străinătate, intrând apoi în contact cu cealalţi, într-un singur caz neputându-se stabili sursa. Altfel spus, cu o excepţie, autoritatile au urmărit foarte eficient traseele de transmitere a coronavirusului. La data studiului, se ştia că bucureşteanul infectase 15 persoane, iar şi hunedoreanca – pe cei 7, deci 22 de pacienţi din 100 se îmbolnăviseră din cauză că măsurile de limitare a epidemiei fuseseră ocolite. Interesant – şi graficul cu vârstele pacienţilor: doar 6 au peste 70 de ani şi 11 – peste 60, categoriile mai vulnerabile. 90 de pacienti au avut forme uşoare sau moderate ale bolii. În sfârşit, cei 100 au fost confirmaţi dintr-un total de 2.925 de persoane testate, ceea ce indică o rată de îmbolnăvire efectivă de doar 3,4% dintre suspecţii de contaminare.

Critici, negativisme

Fireşte, şi la noi, ca peste tot unde se răspândeşte epidemia, proliferează şi criticile faţă de cum e gestionată situaţia. Opoziţia nu pare să-nţeleagă gravitatea crizei şi-şi face în continuare jocul politic, „politicianist”, cu susţinerea canalelor lor de propagandă mediatică. Se-alătură şi alţi jurnalişti şi personaje publice care-şi imaginează că evaluările sumbre şi discurile vituperante le cresc „acţiunile”. Verdictele sumare se bazează, de multe ori, pe informaţii la fel, puţine, incomplete, eronate. Circulă cu spor „ştirile false” (denunţate de autorităţi şi de instituţiile media serioase drept „fake news”, pe englezeşte, de parcă n-am avea echivalent în româneşte!). Atmosfera generală e de maximă îngrijorare, de nesiguranţă în ziua de mâine, de panică.

Au auzit şi interpretări în linia negativist-„identitară” intens frecventată în mediul public autohton (şi autohtonist, nota bene!). Bunăoară: cele 2 trişerii care-au condus la infectări numeroase, ca şi cazurile de forţare a vămilor, de refuz al izolării sau de ieşire frauduloasă din spaţiul de carantină ar fi consecinţa „balcanismului” românilor (trăitori – totuşi! – în Carpaţi, nu în Balcanii aflaţi mai la Sud, Peninsula urcând doar până la Dunăre!). Căci aşa am fi noi, „aproximativi” şi „tranzacţionişti”, incapabili să respectăm reguli etc. etc. etc. Şi – mai adaugă emulii contemporani ai filierei Drăghicescu-Eliade-Cioran-Noica – uite că problemele cele mai mari cu epidemia le au neo-latinele din Sudul Europei, Italia şi Spania!

De fapt… lucrurile nu stau chiar aşa: faţă de cele 246 de cazuri înregistrate în România până miercuri 18 martie, în Germania cea germanică erau 9.877, în Marea Britanie cea anglo-saxonă – 1.950, iar în Irlanda, în Nordul Arhipelagului – 292, în Olanda şi-n Belgia „Ţinuturilor de Jos” – 1.705 şi 1.486, în scandinavele Norvegia, Suedia, Danemarca şi Finlanda – 1.487, 1.196, 1.044 şi 333, până şi-n minuscula Islandă cea rece fiind raportate 247 de cazuri (date de pe site-ul Worldometer).

Nu sunt vremuri bune pentru abandonarea „specifismelor” negativiste, însă – măcar – să le indicăm eroarea de principiu. S-ar putea – da! – ca numerele mari de bolnavi din Italia şi Spania şi chiar şi cei 387 din Grecia să aibă legătură cu viaţa socială mai activă de acolo, a unor populaţii mai comunicative, care ies mai uşor pe străzi şi-n pieţe, în condiţii climatice mai blânde; însă… oare să fie europenii anglo-saxoni, nordici mai sfidători în faţa reglementărilor publice decât mai chefliii lor vecini sudici?!

Profitorii

Cum se-ntâmplă în orice criză, au apărut şi profitorii.

Activităţile sociale, educaţionale, culturale, sportive sunt suspendate. Multe ramuri economice sunt blocate, încât au început anunţurile de trimitere a angajaţilor în „şomaj tehnic”. În schimb comerţul cu alimente şi alte mărfuri de utilitate imediată înregistrează vânzări mult peste normal. Şi-au început să crească preţurile, încet-încet în magazine, mai abrupt în pieţe. Se numeşte „speculă”. Se vorbeşte despre posibile plafonări de preţuri impuse de executiv, în virtutea puterilor speciale căpătate prin starea de urgenţă.

Sunt şi profitori politici: nu doar prin plasarea pe poziţii critice faţă de guvernanţi, ceea ce – la urma urmei – n-ar încălca regulile eticii publice. Însă ce s-a gândit să facă PSD-ul în actualele condiţii de criză, când se impune şi se fac repetate apeluri la o anume, măcar minimă, decentă solidaritate comunitară? A plătit pentru marţi 10-miercuri 11 martie publicitate în Internet (cu menţiunea „sponsored” = sponsorizat), şi anume: pentru un rulaj de imagini cu sigla partidului şi cu lozinci gen „PSD a votat pentru binele românilor” şi „PSD salvează vieţi”!?!; şi pentru un spot cu preşedintele Marcel Ciolacu citind un text cu somaţii la adresa guvernului şi promisiuni ale opoziţiei, sub supratitlul „Măsuri de sprijin financiar pentru români şi pentru firmele româneşti”!?! Cinism incalificabil…

Sau: primarul PSD al sectorului 5, Daniel Florea, a distribuit pacheţele cu săpun şi dezinfectant pentru un spor de igienă la vremuri de infecţie, la o adică lăudabil (dacă nu cumva risipa bugetară nu împiedică alte cheltuieli mai utile), însă… a adăugat în punguţă o fotografie electorală a sa, alături de un cunoscut doctor specializat în boli infecţioase, aflat acum în prim-planul rezistenţei împotriva epidemiei!?! Un edil lipsit de scrupule (şi cu antecedente în materie de autopromovare din banii publici pe care-i administrează) îl transformă astfel pe apreciatul medic în agent electoral fără voie!?! Până unde poate coborâ nivelul (i)moralităţii?…

Iese la iveală şi o revoltătoare iniţiativă parlamentară: pe 9 martie, ziua în care guvernul a luat primele măsuri severe de reacţie la epidemie, fusese depus un proiect de lege pentru sporirea pensiei şi-aşa mari a avocatului poporului. Iniţiatori: 4 deputaţi PSD, 2 UDMR şi o fostă membră ALDE (a opta semnatară a proiectului, liberală, s-a retras aflând despre ce e vorba, după ce semnase pentru altceva, şi anume pentru atribuţii sporite ale avocatului poporului de intervenţie în favoarea cetăţenilor vulnerabili). Beneficiari: actuala ocupantă a poziţiei, Renate Weber, promovată de ALDE, predecesorul Victor Ciorbea, acuzat în repetate rânduri de favorizare a fostei coaliţii de guvernare, şi ceilalţi de dinaintea lui.

Încă o subliniere a datei: pe 9 martie, când ţara intrase în panica provocată de agresivul coronavirus…■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele