PSD lansează intenția de a modifica legea care reglementează adunările publice, exact în interiorul pledoariei sale în apărarea șefilor Jandarmeriei care au căpătat calitatea de suspecți în cadrul cercetărilor Parchetului General. Parlamentarii PSD au deturnat audierea ministrului de Interne, Carmen Dan, transformând-o în platformă pentru acuzații la adresa lui Klaus Iohannis, a mișcării #rezist. Niciun cuvânt despre responsabili și abuzuri, care sunt cercetate la parchetul condus de Augustin Lazăr, amenințat cu demiterea, mai ales odată cu intrarea în vigoare a statutului magistraților, varianta politizată.

Războiul din PSD s-a mutat în Parlament

Senatorii din Comisia de apărare au avut zilele trecute ocazia s-o interpeleze pe Carmen Dan în privința responsabililor care au ordonat gazarea și violențele asupra celor peste 100.000 de protestatari la mitingul din 10 august. Nu s-au lămurit asupra acestui lucru. Parlamentarii PSD au acoperit întreaga discuție, iar Carmen Dan a invocat secretizarea documentelor.

Ce a fost mai spectaculos la aceste audieri a fost războiul din PSD, care a continuat cu o nouă bătălie, prefectul Speranța Cliseru respingând ideea de responsabilitate a ordinului de atacare practic a protestatarilor. Cliseru, apropiata Gabrielei Firea, iese din frontul și discursul PSD, aruncând pe umerii lui Carmen Dan și ai șefilor Jandarmilor răspunderea. Penală, după cum decurg cercetările procurorilor.

Cliseru a apelat la explicații de procedură legală pentru a arăta cu degetul spre Jandarmerie și Carmen Dan. „Este o diferență foarte mare între a aproba la cererea Jandarmeriei o intervenție și a dispune o intervenție în scris. Eu nu am emis niciun ordin”, a spus Speranța Cliseru la audierea în Comisia de apărare din Senat. A crescut miza declarației mai apoi, spunând că astfel s-ar putea explica acea „confuzie” a ministerului, conform căreia ea ar fi emis un ordin.

„Am aprobat un ordin emis de Jandarmerie. În legătură cu ce, cine și ce argumente – nu au fost decât solicitări de a semna, nu mi s-a spus de ce, nu am avut aceste discuții”, a spus Speranța Cliseru, distanțându-se încă o dată de MAI și de Carmen Dan. Nu a ordonat nimic, nu a participat la nicio ședință, nu a văzut cu ochii ei ce se întâmpla în Piața Victoriei încă de după-amiază, nu a fost informată înainte de data de 10 august de serviciul secret al MAI că ar urma să se întâmple grozăvii din partea protestatarilor. Depoziția lui Cliseru, în sumar.

Cu o astfel de variantă, din discuțiile cu parlamentarii a ieșit cu totul de pe agendă afirmația conducerii PSD potrivit căreia la 10 august am fi asistat la o tentativă de lovitură de stat a președintelui Iohannis, cu ajutorul unor forțe paramilitare finanțate din afara țării.

Carmen Dan, atac la Iohannis și Lazăr. Din nou

În varianta Dan, președintele Klaus Iohannis „s-a antepronunțat” cu privire la violențele din Piața Victoriei din 10 august. Dan a criticat de asemenea Parchetul General, afirmând că șefii Jandarmeriei și secretarul de stat din MAI sunt supuși unei „presiuni publice” și că aceștia au aflat din presă calitatea pe care o au în dosarul violențelor din 10 august.

Practic, Dan leagă în argumentația sa ieșirea publică a lui Iohannis încă din 10 august, când a condamnat violențele și a cerut procurorilor să ancheteze represiunea. De altminteri, termenul „represiune” a fost folosit chiar de șeful statului.

Carmen Dan a ținut azimutul însă pe Parchetul General, despre care susține că nu clarifică anumite aspecte.

„Uitându-ne la presiunea publică pe șefii Jandarmeriei și pe secretarul de stat care răspunde de instituțiile prefectului în cadrul Ministerului, tot ce pot să spun este că am încredere că într-un stat de drept justiția va funcționa. Am încredere că actul de justiție se va înfăptui și că, până la urmă, adevărul se va alege ca apa de ulei (sic!)”, a spus Dan.

Jandarmeria va face anchete? Facebook va fi cenzurat?

Din discuțiile de la Comisia de Apărare a reieșit că vicepreședintele PSD Carmen Dan intenționează să modifice Legea adunărilor publice. „Cred că este necesar să existe o actualizare a legislației, este foarte veche, nu mai corespunde nevoilor și realității cu care ne confruntăm, motiv pentru care, în virtutea dreptului de inițiativă legislativă, eu, bineînțeles, cu consultarea tuturor celor care trebuie să fie consultați, inclusiv respectând principiile de transparență, voi iniția acest demers”, a spus Carmen Dan. A fost de acord inclusiv cu oferirea dreptului de a face anchete celor de la Jandarmerie.

Tot în timpul discuțiilor, un senator PSD, Tit Liviu Brăiloiu, a întrebat-o pe Dan dacă nu consideră necesară reglementarea internetului și în special a Facebook, unde se proferează amenințări la adresa unor persoane publice. Carmen Dan și-a arătat „disponibilitatea” de a redacta un astfel de proiect la MAI.

Magistrații trec sub control politic prin lege

În vreme ce criticile la adresa procurorilor de la Parchetul General nu slăbeau în discursurile senatorilor PSD și ale lui Carmen Dan, Curtea Constituțională anunța că a respins și ultima cale de atac a uneia dintre cele trei Legi ale Justiției. Merge obligatoriu la promulgare, iar președintele este obligat la acest demers, potrivit Constituției.

Este vorba despre statutul magistraților, care a fost atacat și de președintele Iohannis, și de Opoziție, precum și de Înalta Curte la CCR. Nimeni, vreme de un an, nu a reușit să convingă majoritatea judecătorilor CCR că este ceva în neregulă la această lege. Nici măcar Comisia de la Veneția, care a criticat-o consistent.

De ce este importantă această lege? Pentru că statuează controlul ministrului Justiției asupra procurorilor. Și pentru că îl elimină pe președintele țării din procedura de numire a procurorilor-șefi de la Parchetul General, de la DNA și de la DIICOT.

De pildă, ne aflăm în plină procedură de evaluare a lui Augustin Lazăr, procurorul general al României, care se încheie la început de octombrie. Odată promulgată legea, nici nu mai este nevoie de aprobarea lui Klaus Iohannis a unei foarte previzibile solicitări de demitere a procurorului general, așa cum prevedea legea veche. Sau cum s-a întâmplat la revocarea Laurei Codruța Kovesi de la conducerea DNA. Cum și șeful DIICOT a fost schimbat, iar la DNA procedura de numire a unui nou șef este în derulare, este clar că ne apropiem de momentul în care parchetele centrale ale României vor intra într-o altă epocă.

Dragnea vrea judecători comozi la apelul pentru ultima condamnare

PSD pregătește o nouă ordonanță de urgență – nu s-a mai auzit de ea până în zilele acestea. Este o chestiune specioasă, însă merită explicată. Prin intrarea în vigoare a uneia din Legile Justiției, 304, se stabilește că fiecare complet de judecată se formează prin tragere la sorți. Legea a fost promulgată de o lună de Klaus Iohannis, așadar, în mijlocul anului judecătoresc. Ei bine, la Înalta Curte, unde se judecă apelul lui Liviu Dragnea pe dosarul angajărilor fictive, în baza vechii legi, s-au stabilit încă de la începutul anului formulele de complet de judecată. Astfel, odată cu anunțul potrivit căruia Înalta Curte a programat pentru 8 octombrie demararea apelului lui Dragnea, a anunțat și completul – cu vicepreședintele ÎC, membru de drept, potrivit vechii legi, și cu două complete, dintre care unul este de rezervă.

Liviu Dragnea vrea aplicarea noii legi, în care vicepreședintele ÎC nu mai este membru de drept și președinte al completului, în vreme ce șefa Curții Supreme, Cristina Tarcea, a explicat că nu se pot reprograma aceste echipe în luna septembrie sau octombrie. A fost un prilej pentru Liviu Dragnea să o amenințe pe președinta Înaltei Curți și o ocazie pentru PSD de a trece expres în legea pe care am pomenit-o schimbarea completelor. Cu alte cuvinte, sub pretextul că se armonizează hulitele legi ale Justiției cu criticile acerbe, inclusiv ale Comisiei de la Veneția, se reglează compoziția echipei care ar urma să decidă dacă rămâne valabilă condamnarea la 3 ani și șase luni de închisoare a lui Liviu Dragnea. Prin ordonanță de urgență, care să fie în vigoare la 8 octombrie.