Un summit privind migrația și cooperarea economică între blocul comunitar și state arabe ar putea avea loc în februarie în Egipt. Europenii speră că astfel vor putea să creeze, într-adevăr, acele „avanposturi” pe pământ african, menite să-i „filtreze” încă de acolo pe solicitanții de azil.

Tema rămâne însă complicată, statele nord-africane sunt reticente, iar înființarea acelor centre închise ar putea pune serioase probleme de ordin etic. Însă nici de partea europeană nu există un consens în privința înființării centrelor închise, în care solicitanții de azil să aștepte clarificarea situației.

Un diplomat european a declarat că Egiptul este pregătit pentru o „cooperare mai strânsă” cu UE, transmite Agerpres.

Președintele Al-Sissi s-a întâlnit cu Donald Tusk și cu cancelarul austriac Sebastian Kurz, a cărui țară deține președinția rotativă a UE, cu câteva zile înainte de summitul de la Salzburg.

Discuțiile cu Egiptul se află încă în fază preliminară, au afirmat surse UE citate de Agerpres, precizând că acestea se axează de asemenea pe cooperarea economică. Cu alte cuvinte, Europa ar urma să plătească un preț pentru ca fluxul de migranți să poată fi stăvilit pe pământ african.

În rest, summitul a marcat menținerea neînțelegerilor între parteneri cu privire la abordarea fenomenului migrației. Multe guverne doresc soluționarea problemei, de teamă că aceasta va ajuta partidele populiste să obțină rezultate bune la alegerile europene din 2019. Dar cum să ajungă la o platformă comună cu state în care populismul a ajuns deja să guverneze?

Italia, Austria și mai multe țări central-europene se opun redistribuirii solicitanților de azil în cadrul UE.

Ele consideră că singura cale de a opri migrația ilegală este întărirea granițelor externe ale Uniunii Europene. Dar nici în ce privește întărirea pazei la frontiere nu există consens.

Unele state se opun planurilor de întărire a autorității Frontex, agenția europeană anume creată pentru a gestiona granițele externe ale Uniunii. Cancelarul austriac Sebastian Kurz a declarat miercuri că Italia, Spania și Grecia sunt reticente la ideea ca Frontex să devină cu adevărat responsabilă pentru paza frontierelor și să își desfășoare efectivele la granițele UE, înlocuind astfel forțele naționale.

Prin urmare, liderii vor încerca din nou să se pună de acord asupra acestui dosar la summitul programat la jumătatea lunii decembrie.

Unitate în dosarul Brexit

Mai multă unitate s-a constatat în ce privește dosarul Brexit, cealaltă chestiune arzătoare aflată pe agenda summitului din orașul austriac. Aici, europenii au fost clari: acordul de retragere a Regatului Unit din UE nu va fi acceptat dacă nu conține garanții pentru frontiera irlandeză.

Europenii nici nu vor să audă de o „frontieră dură” între Republica Irlanda și Irlanda de Nord (Ulster). O frontieră cu liberă trecere, așa cum este acum, nu ar fi posibilă decât în cazul în care Londra ar rămâne pe piața unică a Uniunii Europene, soluție pe care brexiterii, mai ales cei din aripa dură, o exclud cu desăvârșire.

De partea cealaltă, liderii UE și-au afirmat dezacordul cu propunerea britanică privind relațiile economice viitoare, cunoscută ca propunerea de la Chequers, considerând-o neviabilă.

Planul britanic prevede păstrarea unor relații strânse cu UE în privința schimbului de mărfuri, după ieșirea oficială din blocul comunitar, la 29 martie 2019. În schimb, britanicii doresc prevederi mai restrictive în ce privește serviciile sau libera circulație a forței de muncă.

Pentru „Continent”, așa ceva este de neadmis: piața unică înseamnă toate cele patru libertăți de circulație (persoane, mărfuri, servicii și capitaluri) sau nu mai înseamnă nimic. Solidaritatea este subînțeleasă în jurul acestui principiu sacrosanct al construcției europene.

Altfel, odată creat un precedent în sensul limitării uneia dintre libertăți, mulți se tem că excepția ar putea fi extinsă și în relațiile dintre membri.

Liderii europeni au stabilit că la jumătatea lunii octombrie se va stabili dacă la jumătatea lunii noiembrie se va organiza, eventual, un alt summit UE privind Brexitul. Tot atunci ar trebui să se marcheze și închiderea formală a negocierilor cu Londra. Așa cum stau lucrurile acum, se prefigurează cel mai prost scenariu pentru divorț, adică lipsa unui acord.

La finalul summitului, premierul Theresa May a cerut Uniunii Europene să vină cu o alternativă la propunerile Londrei privind Brexitul, pentru a se putea ieși din impas. De partea sa, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a afirmat că un compromis bun pentru toți privind ieșirea Marii Britanii este în continuare posibil, dar a deplâns poziția Marii Britanii prezentată în cursul reuniunii de la Salzburg, despre care a găsit că este surprinzător de dură și fără compromisuri.

Îngrijorare în Est din motive strategice

În condițiile respingerii propunerilor britanice pricind viitoarea cooperare economică, mesajul din Europa de Est legat de cooperarea strategică a rămas în planul al doilea. Miniștrii de Externe din România, Polonia și Lituania, respectiv Teodor Meleșcanu, Jacek Czaputowicz și Linas Linkevicius, au cerut, într-un articol comun publicat de portalul Politico.eu, ca „vocea Regatului Unit să fie ascultată”.

Miniștrii au vizat îndeosebi chestiunea securității și a politicii externe a UE după Brexit. „Marea Britanie, în postura sa de membru al Consiliului de Securitate ONU, putere nucleară și posesor al unui sfert din capacitățile de apărare ale Europei, este unul dintre pilonii acțiunii externe a UE. Fără Marea Britanie, poziția UE pe scena globală ar putea fi slăbită, făcând-o mult mai vulnerabilă la amenințările externe”, au scris cei trei miniștri.

„Este în interesul UE să implice Londra în domeniul politicii de securitate și de apărare, cât mai mult posibil. Retragerea Marii Britanii din UE este o situație fără precedent și, ca atare, necesită soluții fără precedent. De aceea trebuie să ne asigurăm că există un flux constant de informații între noi și că vocea Regatului Unit este ascultată”, au transmis diplomații.

Chestiunile de politică externă și securitate ar trebui să fie tratate ca probleme separate – pentru a ne asigura că ele nu cad victimă posibilelor neînțelegeri pe alte chestiuni. Trebuie de asemenea să ne canalizăm energiile pentru a realiza un parteneriat ambițios în politicile externe și de apărare exact de la momentul retragerii Marii Britanii din UE”, au scris cei trei miniștri.

Președintele Klaus Iohannis a confirmat la Salzburg că această scrisoare reflectă poziția României, chiar dacă reprezintă un mesaj al miniștrilor și nu al statelor.

Nervozitate la Londra

Ministrul britanic de externe, Jeremy Hunt, a declarat sâmbătă, 22 septembrie, că Uniunea Europeană ar trebui să se răzgândească în ceea ce privește respingerea categorică a propunerilor Londrei cu privire la condițiile Brexitului. A crede că Londra va capitula înseamnă a-i judeca greșit pe britanici, a avertizat Hunt, citat de Politico și Reuters.

Oficialul de la Londra a afirmat că britanicii sunt tot mai înclinați să iasă din Uniune fără un acord – și este vorba despre un politician care la referendumul din 2016 a votat pentru rămânerea țării în UE.

„Dacă opinia UE este aceea că, prin simpla respingere a oricărei propuneri făcute de Marea Britanie, noi vom capitula în cele din urmă și vom sfârși fie printr-o opțiune de tipul Norvegiei, fie prin rămânerea în UE, dacă aceasta este părerea lor, atunci au judecat profund greșit poporul britanic. Politețea britanică nu trebuie luată drept slăbiciune”, a declarat Hunt la postul de radio BBC.

Avertisment de la Paris

Președintele Emmanuel Macron a lansat, după summitul de la Salzburg, un nou avertisment la adresa statelor care blochează înțelegerile la nivel european.

„Uniunea nu e un meniu a la carte, iar cine nu acceptă regulile trebuie să iasă din Schengen și să nu se mai atingă de fondurile europene. Trebuie ca primăvara viitoare să avem cu adevărat această discuție. Europa nu e un meniu a la carte, e un proiect politic”, a spus Macron.

Macron este angajat de mai mult timp într-o dispută cu premierul maghiar Viktor Orban și cu vicepremierul italian Matteo Salvini, îndeosebi pe tema migrației. Pe de altă parte, Comisia Europeană susține introducerea de criterii legate de respectarea principiilor statului de drept și de indicatorii economici în viitorul buget multianual (2020-2027), aflat în plină dezbatere la nivelul statelor membre și al Parlamentului European.

Ungaria și Polonia sunt vizate de sancțiuni europene în privința statului de drept și tot mai multe îngrijorări se ridică la Bruxelles în privința României. O dezbatere privind situația din România este programată în prima sesiune plenară din luna octombrie. Pe de altă parte, Italia ar putea fi supusă eventualelor noi rigori privind alocările bugetare din cauza dezechilibrelor macroeconomice.