Angola: lupta anticorupție începe în forță

5 minute de lectură

Timp de 38 de ani (1979-2017), Angola s-a aflat sub dictatura familiei dos Santos. Fostul președinte, Jose Eduardo dos Santos, nu a mai candidat la alegerile de anul trecut, iar fostul ministru de Interne, João Manuel Gonçalves Lourenço, a preluat conducerea țării în septembrie 2017.

  • Corespondență din Alger

Angola, fosta colonie portugheză ce și-a obținut independența în 1975, este o republică prezidențială, președintele este și prim-ministru, fiind ales de parlament cu condiția să fie primul pe lista de aleși ai partidului care câștigă cele mai multe mandate parlamentare.

Noul președinte, militar de carieră, dar și politician cu experiență, a câștigat alegerile în fruntea MPLA (Mișcarea Populară de Eliberare a Angolei), partidul angolez dominant, cu o campanie anticorupție și antinepotism. Angola, una dintre cele mai bogate țări din Africa în petrol și resurse minerale, fusese sufocată timp de patru decenii atât de războiul civil, încheiat în 2002, cât și de flagelul corupției și al nepotismului ajuns la nivel de politică națională în „era” dos Santos.

După preluarea puterii, João Lourenço a început înlăturarea familiei de dos Santos din funcțiile de putere politică și mai ales economică din stat. Mai întâi fiica fostului președinte, Isabel dos Santos, a fost înlăturată de la conducerea companiei naționale de petrol, Sonangol, una dintre cele mai mari companii din Africa. Isabel dos Santos este una dintre cele mai bogate femei din Africa, deținând investiții și active importante în bănci, societăți energetice, mine de aur și diamante, instituții media etc. Este căsătorită cu un miliardar congolez, țara vecină din nordul Angolei.

Ulterior a fost demis fiul lui dos Santos, José Filomeno dos Santos, din funcția de președinte al Fondului Suveran Angolez. Acesta a fost pus și sub acuzare, plasat în martie acest an sub control judiciar și arestat preventiv. Principalele acuzații sunt devalizarea fondului, delapidarea a 1,5 miliarde de dolari (cca o treime din valoarea totală a fondului), spălare de bani, trafic de influență etc. Împreună cu acesta a fost arestat și miliardarul angolo-elvețian Jean-Claude Bastos de Morais, acuzat de complicitate, acuză adusă și lui Valter Filipe da Silva, fostul guvernator al Băncii Naționale a Angolei. Un transfer suspect de 500 de milioane de dolari într-un cont al filialei londoneze a Crédit Suisse, transfer blocat de autoritățile britanice, a dus la declanșarea acestui imens scandal.

Autoritățile de la Luanda l-au arestat recent și pe Augusto da Silva Tomás, fost ministru al Transporturilor în guvernele dos Santos, sub acuzațiile de corupție, delapidare și trafic de influență. Acesta este primul înalt funcționar guvernamental angolez acuzat de corupție și arestat în Angola în ultimii 43 de ani, adică de când țara este independentă. Fostul ministru fusese demis, în iunie 2018, de actualul președinte.

Alți opt oficiali angolezi, plus patru thailandezi, un canadian și un cetățean din Eritreea au fost reținuți recent și plasați în arest la domiciliu, fiind acuzați de o fraudă de 50 de miliarde de dolari. Procesul acestora va începe la finalul acestei luni.

Chiar și fostul președinte Eduardo dos Santos, precum și fratele său se află sub diverse investigații penale care pot duce cât de curând la reținerea lor.

Dependența de petrol

Angola este al doilea mare producător de petrol din Africa, după Nigeria. De altfel, creșterea economiei sale a depins masiv de evoluția cotațiilor petrolului. Anul trecut, exporturile de petrol ale Angolei, în valoare de 32,5 miliarde de dolari, au reprezentat un sfert din PIB-ul țării. Cu toate acestea, economia sa a înregistrat un deficit masiv al contului curent, în valoare de peste 6,5 miliarde de dolari, care a pus presiune asupra monedei locale. Deficitul bugetar a fost și el consistent, de 7% din PIB, iar veniturile din petrol reprezintă, potrivit Fondului Monetar Internațional (FMI), 70% din totalul veniturilor țării. Angola intenționează să ceară, în octombrie, un împrumut de 4,5 miliarde de dolari de la FMI, pentru a depăși problemele provocate de cotațiile joase ale petrolului din ultimii ani. Obținerea împrumutului de la FMI ar putea fi condiționată de reducerea deficitului bugetar până la 3,4% din PIB în acest an. Cotațiile înalte ale petrolului din prima decadă a secolului au susținut o creștere economică robustă, dar scăderea prețului aurului negru începând cu 2014 i-au provocat o criză financiară serioasă. Deși cotațiile petrolului au început să crească începând din 2016, economia Angolei nu și-a revenit. Președintele João Lourenço a introdus o serie de reforme pentru a atrage capitalul străin și a declanșat o bătălie împotriva corupției și pentru preluarea controlului unor companii de stat din mâinile apropiaților regimului dos Santos.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele