Kovesi, câștigătoare în comisia LIBE pentru șefia Parchetului European

78
3 minute de lectură

Fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, a obținut 26 de voturi după audierea de miercuri în comisia LIBE a Parlamentului European. Ea este urmată de candidatul Franței, Jean-Francois Bohnert, care a obținut 22 de voturi și de cel al Germaniei, Andres Ritter, care a obținut un singur vot.

Potrivit procedurii, urmează votul în plenul Parlamentului European. Dacă rezultatul din cele două comisii, LIBE și CONT, este agreat și asumat de parlament, cu mandatul astfel obținut, Parlamentul European începe negocierile cu Consiliul Uniunii Europene, a explicat pentru Reporter Global profesorul Vasile Pușcaș, fost negociator șef al României pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Amintim că votul COREPER – Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor member pe lângă Uniunea Europeană – a fost dat deja în favoarea candidatului francez.

Negocierile dintre Parlamentul European și Consiliul UE se vor face într-o echipă special creată din negociatori din ambele structuri care vor intra în procedură decizională. Finalul negocierii dintre cele două părți va da și viitorul șef al Parchetului European – EPPO.

Kovesi, învingătoare și în comisia CONT

Marți seara, Laura Codruța Kovesi a obținut cele mai multe voturi în Comisia pentru control bugetar (CONT), după audierile din Parlamentul European. Ea a fost urmată de candidatul francez Jean-François Bohnert, cu 11 voturi.

Pe 20 februarie, Laura Codruța Kovesi s-a clasat pe locul doi, la egalitate cu candidatul Germaniei, Andrés Ritter (54 de ani), fiecare cu câte 29 de voturi, în cadrul votului în COREPER, care-i reunește pe ambasadorii statelor Uniunii Europene la Bruxelles. Pe locul 1 s-a situat candidatul Franței, Jean-François Bohnert (58 de ani), cu 50 de voturi.

Cu ce se ocupă EPPO

În aprilie 2017, 16 state membre au convenit să colaboreze mai strâns pentru a combate mai bine frauda împotriva UE. Acestea au convenit să instituie un Parchet European (EPPO), utilizând procedura „cooperării consolidate”. Ulterior, și alte țări au decis să se alăture acestor eforturi pentru a proteja bugetul UE împotriva fraudei: în prezent, sunt 22 de state membre participante. Odată ce va fi funcțional, Parchetul UE va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care afectează bugetul UE, precum: frauda, corupția, spălarea de bani, frauda transfrontalieră în materie de TVA.

De ce e nevoie de un Parchet al UE

Statele membre pierd cel puțin 50 de miliarde EUR în venituri din TVA în fiecare an din cauza fraudei transnaționale. De asemenea, acestea au raportat că aproximativ 638 de milioane EUR din fondurile structurale ale UE au fost utilizate abuziv în 2015. Până acum, numai autoritățile naționale puteau să investigheze astfel de infracțiuni. Cu toate acestea, jurisdicția lor se oprește la frontierele naționale, lăsând procurorii naționali cu instrumente limitate de combatere a criminalității financiare la scară largă la nivel transfrontalier. În mod similar, organele existente ale UE, cum ar fi Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) sau Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară (Eurojust), nu sunt în măsură să inițieze investigații sau urmăriri penale în statele membre. Parchetul European va contribui la depășirea acestor neajunsuri și la reprimarea infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale UE.

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele