1. Am pierdut un pariu. Am crezut că referendumul va trece la limită, dar va trece, mai ales văzând că legislația a creat toate condițiile pentru ca PSD ( dar și alții…) să folosească la scară largă ”mijloacele specifice”.

2. Vestea bună: discursul urii și al fricii nu mișcă masele așa cum promotorii lui s-ar fi așteptat. Societatea românească apare drept mult mai diversă și mai sofisticată în comparație cu altele din regiune. Oamenii așteaptă altceva, așteaptă politici sociale, așteaptă politici care să reducă diferențele colosale dintre regiuni, dintre urban și rural. Așteaptă școli, spitale, infrastructură. Și, da, așteaptă adevărate politici pentru susținerea familiilor, pentru ca tinerii să fie interesați să rămână în țară, să-și întemeieze familii și să aibă copii.

3. Vestea proastă: există un segment social important care participă la exercițiul democratic al alegerilor doar dacă i se oferă la schimb ceva concret, de la mici și bere până la ajutorul social. E clar că, în rural și urbanul mic, activiștii politici locali n-au fost interesați să se implice. Nu erau alegerile lor, nu câștigau nimic din ele. Să nu ne facem iluzii, mașinăria infernală va demara la ”adevăratele alegeri”. Asta e o problemă pentru democrație.

4. CpF nu pleacă nicăieri. Este adevărat, în aceste două zile a suferit o înfrângere grea, dar se va scutura de praf și va merge mai departe. Demersul lor a luat peste 3 milioane de voturi, ceea ce nu e puțin. Prevăd că discursul lor se va radicaliza, că vor ataca partidele mari acolo unde sunt mai vulnerabile, la integritate și la moralitate. Pe USR îi va eticheta drept anticreștini și neomarxiști. Vor putea aduna segmentele cele mai conservatoare, antieuropene și influențate de Kremlin. 

5. Și o întrebare: va mai fi BOR un parteneri privilegiat al puterii politice?