Oficial, suntem lângă Ungaria și Polonia

49
4 minute de lectură

Din această săptămână, oficial, România a intrat în vizorul instituțiilor europene, alături de Ungaria și Polonia. Situația statului de drept din România a fost discutată luni în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) și miercuri în Parlamentul European. O rezoluție este așteptată în cursul lunii noiembrie.

„Nu am venit să dau socoteală” – și-a început premierul Viorica Dăncilă discursul în plenul parlamentului. Aceasta venea după ce, comentând dezbaterile de luni din Comisia LIBE și mai ales criticile tranșante ale vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, liderul PSD Liviu Dragnea afirma că România fusese deja condamnată înainte de a fi auzită.

„Am venit pentru că vă prețuiesc și vă respect. Cer același respect pentru poporul român. MCV și-a ratat menirea pentru care a fost creat. (…) Cine a redactat rapoartele MCV, cine a furnizat datele și cine a omis din neglijență sau rea-credință aceste abuzuri grave?”, a adăugat Dăncilă.

Ea a susținut că, prin „dosare contrafăcute”, au fost înlăturați din funcție un judecător CCR, patru judecători ICCJ, un procuror general și un șef de parchet superior.

„Toți au fost achitați, dar ei au fost înlăturați”, a conchis Viorica Dăncilă, precizând că viitoarele modificări legislative vor ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția.

Despre mitingul din 10 august, ea a spus că Jandarmeria este acuzată pentru că a intervenit la un miting neautorizat împotriva unor protestatari violenți, cu aceleași metode cu care forțele de ordine au intervenit în alte capitale europene.

La finalul dezbaterilor, Viorică Dăncilă a acuzat „dezinformările” privind situația din România, în condițiile în care guvernul de la București „este iubit de români”, beneficiind de o puternică susținere populară.

„Am văzut lucruri pe care le-am luat în calcul, lucruri constructive. Am vrut un dialog constructiv, dar mi-am dat seama că există multă dezinformare și nu îi acuz pe cei care au spus aceste lucruri, ci pe cei care stau în spatele dezinformării”, a susținut Dăncilă.

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a reiterat că ultimele modificările asupra legilor justiției și codurilor penale sunt o sursă de îngrijorare pentru Comisia Europeană. El a deplâns faptul că, până acum, Parlamentul României nu a dat semne că răspunde recomandărilor europene. „Cred sincer că încă mai avem o șansă să schimbăm situația”, a mai spus Timmermans.

De asemenea, el a cerut ca autoritățile române să înceapă o investigație cu privire la protocoalele serviciilor de informații cu instituțiile din justiție, pentru că este nevoie de o independență a justiției.

„Climatul necesar pentru o reformă s-a deteriorat din cauza protocoalelor secrete între parchete și SRI”, a precizat prim-vicepreședintele CE.

Europarlamentara Ska Keller (Grupul Verzilor), care a inițiat dezbaterea parlamentară privitoare la România, a acuzat guvernul de la București că ține partea corupților.

„Guvernul vostru va permite oamenilor condamnați să fure bani. Legalizați, de fapt, corupția. Banii sunt luați de la oameni și merg în buzunarele altora. Românilor le pasă, pentru că au ieșit în stradă”, a spus Ska Keller.

Keller a spus că i se pare total greșit că oamenii trebuie să aibă o autorizație, un acord pentru a protesta, deși a protesta ține de dreptul la libertate. De fapt, în România nu este nevoie de o autorizație pentru a protesta, fiind suficientă notificarea autorităților. Atât președintele PSD Liviu Dragnea, cât și membrii guvernului folosesc însă formula „miting neautorizat” pentru a justifica intervenția jandarmilor din 10 august.

Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE din Parlamentul European, din care face parte și formațiunea liberală membră a coaliției de la București, a acuzat caracterul iliberal al prestației premierului.

„Văd o reacție nepotrivită la această situație, în stil Orban și Kaczyński (…). Doamnă prim-ministru, nu mergeți pe drumul Ungariei și al Poloniei, nu subminați democrația liberală”, a replicat Guy Verhofstadt.

Rezoluția PE este așteptată în luna noiembrie. România este departe de momentul în care europarlamentarii ar putea da undă verde activării

Articolului 7, cum s-a întâmplat recent în cazul Ungariei. Dar votul va fi relevant pentru susținerea și credibilitatea de care guvernul de la București și principalul partid al coaliției, PSD, se bucură în rândurile aleșilor europeni.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele