Economia colaborativă la nivelul Uniunii Europene a realizat o cifră de afaceri de aproximativ 26,5 miliarde de euro în 2016, majoritatea veniturilor fiind generate în sectorul serviciilor financiare și în cele de cazare. România începe și ea să vină din urmă.

„Oamenii s-au mutat și odată cu ei și serviciile, magazinele și restaurantele ieftine. Au rămas monumentele, turnurile, goticul și barocul. Însă totul s-a transformat într-un spectacol de tip Disneyland”, declara pentru Reuters Pavel Kacirek, un producător de filme documentare în vârstă de 72 de ani, al cărui apartament are vedere spre piața centrală din Praga. Aproape opt milioane de turiști au vizitat anul trecut capitala Cehiei, care a devenit unul dintre cele mai vizitate orașe din Europa. Dar venirea turiștilor a adus nu numai bani pentru firmele locale și rezidenți, ci și unele probleme. Una dintre cele mai grave este lipsa de locuințe accesibile, în condițiile în care multe apartamente au fost convertite în spații de cazare pe termen scurt. Pe site-ul Airbnb anul trecut erau listate aproape 12.000 de proprietăți în Praga.

„Moda” apartamentelor din centru convertite în spații de cazare pe termen scurt a migrat însă și mai spre est, ajungând și la București. Câțiva tineri întreprinzători au închiriat 2-3 apartamente fiecare în centrul Bucureștiului și apoi, la rândul lor, le-au amenajat pentru a le închiria în regim hotelier. Deși numărul anual al turiștilor care vin în capitala României este de aproape patru ori mai mic decât cel din Praga, afacerea merge, asigurând un venit nu foarte mare, dar decent, adică suficient pentru a înlocui salariul dintr-o multinațională. O căutare pe aceeași platformă de cazare returnează peste 400 de rezultate cu astfel de locuri de cazare în capitala României. Se poate spune că acei tineri întreprinzători sunt printre primii români integrați în economia colaborativă europeană.

Dezvoltarea economiei colaborative cunoaște un puternic avânt pe fondul dezvoltării internetului și al tehnologiilor asociate – big data, social media, smartphone-uri etc. – arată cea de-a 11-a ediție a „Raportului privind evoluția concurenței în sectoare-cheie”, realizat de Consiliul Concurenței și făcut public săptămâna trecută.

„Prin intermediul economiei colaborative, ritmul și aria de activități pe care oamenii le practicau (ex. închirieri de mașini, librării publice etc.) s-a accentuat. Un avantaj al economiei colaborative, din punct de vedere concurențial, constă în faptul că existența platformelor colaborative conduce la intrarea pe piață a unor noi actori economici, generând astfel o ofertă mai mare și mai variată, de care consumatorii pot beneficia.

Economia colaborativă a început să aibă o dezvoltare explozivă începând cu apariția unor companii precum Uber și Airbnb. Prima dintre ele a fost înființată în anul 2009, având în prezent 75 de milioane de clienți și 3 milioane de șoferi în 78 de țări. De asemenea, Airbnb funcționează ca o platformă online ce conectează persoanele care doresc servicii de cazare cu persoanele ce doresc să-și închirieze locuințele pe termen scurt. La scară globală, pe platforma Airbnb s-au înregistrat peste 6 milioane de oferte de cazare, în peste 100.000 de orașe din 191 de țări, în cadrul cărora s-au înregistrat aproximativ 500 de milioane de check-in-uri și peste 2 milioane de nopți petrecute în anunțurile disponibile pe platforma Airbnb, conform celor mai recente date prezentate pe site-ul companiei.

O cifră de afaceri de 27 de miliarde de euro

Conform „Study to Monitor the Economic Development of the Collaborative Economy at sector level in the 28 EU Member States”, economia colaborativă la nivelul Uniunii Europene a realizat o cifră de afaceri de aproximativ 26,5 miliarde de euro în 2016, majoritatea veniturilor fiind generate în sectorul serviciilor financiare (9,6 miliarde de euro) și în cele de cazare (7,3 miliarde de euro), urmate de serviciile profesionale (5,6 miliarde de euro) și cele de transport (4 miliarde de euro). Cumulat, ele reprezintă aproximativ 0,17% din PIB-ul Uniunii Europene.

În ciuda faptului că economia colaborativă tinde să se dezvolte rapid la nivel global, ocuparea forței de muncă în această arie a economiei reprezintă numai 0,2% din totalul ocupării forței de muncă din Uniunea Europeană (394.915 locuri de muncă estimate în 2016). Cele mai multe locuri de muncă au fost generate în sectorul serviciilor de transport (124.800 de persoane angajate) și în sectorul serviciilor de cazare (113.300 de persoane angajate). În sectorul serviciilor de transport, cele mai multe locuri de muncă sunt cele de șofer (angajați ai platformei colaborative sau persoane private care oferă servicii de transport), în timp ce în sectorul serviciilor profesionale furnizorii sunt în cea mai mare parte persoane private care oferă servicii în afara activității lor profesionale.

Un loc marginal… deocamdată

„În topul veniturilor generate în cadrul economiei colaborative, România se plasează pe un loc mai degrabă marginal, fiind obținute în anul 2016 venituri de numai 87,8 milioane de euro și create aproximativ 6.254 de locuri de muncă. Acest fapt nu înseamnă automat o performanță modestă în privința activității economiei colaborative în România sau în cadrul statelor membre UE cu o economie mai redusă, ci mai degrabă faptul că principalele economii mari oferă posibilități mai mari de dezvoltare, având în vedere numărul consumatorilor și puterea lor mai mare de cumpărare în aceste țări”, se arată în raportul autorității de concurență.

Prin comparație, cele mai mari venituri în cadrul economiei colaborative s-au înregistrat în Franța (6,6 miliarde de euro, aproximativ 25% din totalul economiei colaborative la nivelul UE28), Regatul Unit (4,6 miliarde de euro, 17%), Polonia (2,7 miliarde de euro, 10%), Spania (2,7 miliarde de euro, 10%) și Germania (2,5 miliarde de euro, 9,5%), aceste țări generând totodată cele mai multe locuri de muncă în cadrul economiei colaborative (aproximativ 284.400). În economiile mari din Europa, precum cea a Franței sau a Regatului Unit, numărul persoanelor ocupate în cadrul economiei colaborative tinde să fie mai mare decât media europeană.

În ceea ce privește numărul de platforme colaborative la nivelul economiei europene, au fost identificate 651 de platforme originare din statele membre ale Uniunii Europene și 42 de platforme ce operează la nivel internațional (majoritatea provenind din Statele Unite ale Americii). De menționat este faptul că majoritatea platformelor europene operează numai la nivel național și doar 51 funcționează pe mai multe piețe europene.

„Platformele colaborative europene care funcționează la nivel internațional generează venituri relativ reduse și deseori funcționează pe piețele a maximum trei state membre UE, în timp ce marile platformele internaționale (Uber, Airbnb, UberEats, Kickstarter etc.) generează aproximativ 10 miliarde de euro (aproximativ 40% din totalul veniturilor din economia colaborativă din UE28). Cel mai elocvent exemplu în acest sens reprezintă prezența dominantă pe piață a platformei Airbnb. Conform estimărilor Comisiei Europene, Airbnb a generat venituri de aproximativ 4,5 miliarde de euro în 2016, pe fondul numărului redus de platforme colaborative în sectorul serviciilor de cazare din Uniunea Europeană”, precizează studiul Consiliului Concurenței.

Locuri de muncă în transport și cazare

Conform Eurostat, aproximativ 19% din populația totală a Uniunii Europene a folosit site-uri sau aplicații pentru a închiria/rezerva o locuință de la o altă persoană în 2018, în creștere cu un punct procentual față de anul anterior. Raportat la un nivel mai segmentat (ponderea populației ce a folosit internetul în ultimul an), 22% din populația Uniunii Europene a folosit astfel de servicii. Profilul consumatorului de astfel de servicii în Uniunea Europeană este reprezentat de persoanele tinere (16-29 ani), cu un nivel de educație ridicat, în timp ce în România aceste servicii sunt solicitate în special de către persoanele de sex masculin, cu un nivel de educație ridicat.

În România, aproximativ 11% din populația care a folosit internetul în ultimul an a recurs la servicii de cazare din partea altor persoane, în creștere cu 2 puncte procentuale față de 2017, conform raportului Consiliului Concurenței.

În ceea ce privește serviciile de transport, 8% din populația totală a Uniunii Europene a apelat la alte persoane pentru aceste servicii în anul 2018, în timp ce în România, numai 4% din populație. În ceea ce privește consumatorul tipic de servicii de transport de la alte persoane, se păstrează profilul consumatorului de servicii de cazare, atât în România, cât și în Uniunea Europeană. Astfel, persoanele care apelează la astfel de servicii tind să fie tinerii, persoanele cu venituri mari, cele cu un nivel al educației ridicat, persoanele care locuiesc în zonele cele mai dens populate, precum și profesioniștii din domeniul TIC.

În România, cele mai multe persoane din cadrul economiei colaborative sunt ocupate în sectorul transporturilor și în sectorul serviciilor de cazare, pondere similară tendinței europene.

„Consumatorii români care au utilizat serviciile platformelor colaborative consideră că avantajul cel mai important al acestora (în comparație cu serviciile furnizate prin intermediul canalelor tradiționale) îl reprezintă accesul convenabil la servicii (65%), disponibilitatea sistemului de ratinguri și a recenziilor din partea altor utilizatori (50%), o gamă mai largă de servicii (49%) și faptul că serviciile sunt mai ieftine sau gratuite (45%). În schimb, posibilitatea de a interacționa cu persoane interesante (38%) și posibilitatea de a efectua schimburi de servicii fără a le plăti (27%) sunt avantajele mai puțin importante ale serviciilor oferite prin intermediul platformelor colaborative în rândul utilizatorilor români. ■

Definirea economiei colaborative

Economia colaborativă reprezintă un nou model de dezvoltare. În comunicarea denumită „O agendă europeană pentru economia colaborativă”, Comisia Europeană oferă ca definiție a economiei colaborative următoarea formulă: „Termenul se referă la modelele de afaceri în care activitățile sunt facilitate de platforme colaborative care creează o piață deschisă pentru utilizarea temporară a bunurilor sau a serviciilor prestate adesea de persoane fizice”.

Economia colaborativă implică trei categorii de actori:

• prestatorii de servicii care partajează activele, resursele, timpul și/sau competențele – aceștia pot fi persoane fizice care oferă servicii în mod ocazional sau prestatori de servicii care acționează în cadrul exercitării profesiei (prestatori de servicii profesionale);
• utilizatorii acestora; și
• intermediari care pun în legătură – prin intermediul unei platforme online – prestatorii cu utilizatorii și care facilitează tranzacțiile dintre cele două părți (platformele colaborative)”.

Această definiție exclude platforme unde produsele tradiționale și serviciile sunt oferite spre vânzare (ex: Ebay, Amazon sau Netflix) și platformele unde companii precum cele care întreprind servicii profesionale de închiriere de mașini oferă/vând aceste bunuri și servicii ca activitate principală și/sau desfășoară activități comerciale sub licență profesională. De asemenea, platformele care oferă servicii profesionale reglementate nu sunt incluse în cadrul acestui studiu, deoarece nu sunt considerate ca făcând parte din economia colaborativă. Mai mult decât atât, există în prezent o serie de platforme online mixte, în care atât companiile, cât și persoanele private își oferă serviciile. ■