La mulți ani, euro!

84
4 minute de lectură


Moneda euro a fost sărbătorită în Parlamentul European cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la lansare. Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene, și Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, au vorbit despre cele două decenii ale monedei unice europene, dar și despre provocările cu care aceasta se va confrunta.
Lansarea monedei unice europene este unul dintre cele mai importante evenimente macrofinanciare ale secolului trecut, se arată într-o analiză redactată de departamentul de profil al Băncii Transilvania.

Axată pe teoria zonelor monetare optime (dezvoltată de laureatul premiului Nobel pentru economie, economistul canadian Robert Mundell), integrarea monetară europeană a reprezentat o decizie politică cu importante consecințe economice, politice și sociale, atât pentru țările membre, cât și pentru întreaga lume, afirmă specialiștii Băncii Transilvania.

Pe de o parte, procesul de integrare monetară europeană reprezintă un pas important spre moneda globală. După lansarea euro, sistemul monetar internațional s-a caracterizat prin flotarea liberă între cele trei zone monetare (dolar, euro și yuan). Pe de altă parte, integrarea monetară europeană poate fi privită ca o chintesenţă de elemente jeffersoniene şi bismarckiene, în consolidarea idealului lui Churchill („Statele Unite ale Europei”).

Din punct de vedere economic, moneda euro a contribuit la consolidarea poziției blocului european în sfera globală, dar și la modificări importante ale mixului de politici economice implementat în țările membre (reducerea instrumentelor).

Din analiza evoluțiilor macrofinanciare din zona euro în perioada 1999-2018, se evidențiază impactul marii recesiuni.

Pe de o parte, după incidența celei mai severe crize economico-financiare globale de după al Doilea Război Mondial, zona euro a inițiat un proces de divergență economică față de Statele Unite. Această divergență a fost determinată de faptul că în zona euro a fost o criză în W, mai îndelungată și mai severă, dat fiind că uniunea monetară europeană nu a fost optimă și nu a devenit optimă între timp.

De altfel, pentru ieșirea din recesiune au fost necesare atât intervenția agresivă a Băncii Centrale Europene (care și-a îndeplinit rolul de împrumutător de ultimă instanță), dar și reconfigurarea arhitecturii în materie de guvernanță economică. Astfel, ponderea PIB-ului zonei euro în PIB-ul global și-a intensificat tendința descendentă după 2009, spre un nivel de aproximativ 16%, în prezent fiind la un minim istoric. Totodată, diferența față de SUA (din perspectiva ponderii în PIB-ul mondial) s-a adâncit în ultimii ani, situându-se la cel mai ridicat nivel de la începutul anilor 2000. De asemenea, decalajul de dezvoltare dintre SUA și zona euro s-a intensificat în ultimii ani (îndeosebi după incidența crizei). În prezent, PIB/locuitor în zona euro reprezintă sub 75% din nivelul SUA, nivel în zona minimelor istorice.

Nu în ultimul rând, integrarea monetară europeană și incidența crizei au contribuit la migrația factorilor de producție dinspre periferie spre centru, atât la nivel de țări membre, cât și din perspectiva regională (Uniunea Europeană). Altfel spus, am asistat la un amplu proces de polarizare și la persistența asimetriilor în țările/regiunile cele mai afectate de criză. Pe de altă parte, implementarea, începând cu anul 2012, a noii guvernanțe economice europene a contribuit la convergența ciclurilor economice ale țărilor membre.

Totodată, măsurile de politică economică implementate în ultimii ani au contribuit la ameliorarea indicatorilor de integrare a piețelor financiare din regiune, se arată în raportul Băncii Transilvania.

Cu toate acestea, rolul euro ca monedă internațională s-a diminuat în ultimii ani, pe fondul impactului crizei, dar și al creșterii importanței yuanului.

În fine, zona euro se confruntă în prezent cu finalul ciclului economic post-criză, iar integrarea monetară europeană nu a fost definitivată (structura continuă să fie incompletă). În acest context, analiștii Băncii Transilvania arată că, pe măsura incidenței unor noi șocuri, decidenții de politică economică din regiune vor reacționa cu noi măsuri de consolidare a arhitecturii uniunii monetare europene.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele