Legea recursului compensatoriu a ajuns din nou în atenția opiniei publice după ce, zilele acestea, o crimă a zguduit opinia publică prin ferocitatea și, mai ales, prin ușurința cu care a fost comisă de un individ eliberat înainte de termen în baza prevederilor legii. Ea se adaugă unui val de violențe care au însoțit aplicarea legii, odată cu primele eliberări condiționate. Au fost puse sub semnul întrebării atât modul în care a fost dată legea, cât și traseul ei de la stadiu de proiect la promulgare.

S-a vorbit de lipsa de utilitate reală a legii, de lipsa unui studiu de impact, de modul artificial în care a fost aplicată decizia CEDO care a generat-o. În aceste condiții, tot mai multe voci, din sfera magistraturii și din cea politică, au cerut abrogarea legii. S-a cerut chiar emiterea unei ordonanțe de urgență prin care legea să fie abrogată. Au fost inițiate mai multe petiții publice menite să susțină inițiativa de abrogare a ei. Inclusiv paternitatea și responsabilitatea aprobării legii au fost puse în discuție: PSD arată spre guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș, iar fostul ministru tehnocrat Raluca Prună, spre succesorul ei, Tudorel Toader, pe care-l acuză de lipsa oricărei intervenții la care era obligat, în calitatea sa de ministru, asupra procesului de modificare a proiectului în parlament.

Statistici înfiorătoare

11.851 de persoane au fost puse în libertate, de anul trecut, prin aplicarea legii. Dintre acestea, 724 au revenit deja în penitenciar, într-un termen considerat a fi extrem de scurt, ceea ce dă notă despre lipsa măsurilor de reintegrare și de pregătire în aplicarea legii. Procentual, 5,02% din totalul beneficiarilor recursului compensatoriu au revenit în pușcării. Datele au fost date publicității chiar de Administrația Penitenciarelor, unul dintre criticii cei mai acerbi ai legii, care au avertizat încă de la început asupra modului heirupist în care a fost gândită și implementată legea.
Arătat cu degetul ca vinovat moral, ministrul justiției, Tudorel Toader, a indicat, la rându-i, spre guvernul tehnocrat, omițând să spună că legea, în forma sa actuală, nu mai are nimic în comun cu cea lansată de ministrul tehnocrat Raluca Prună, membră a Cabinetului Cioloș. Tot așa cum Tudorel Toader a omis să spună că PSD, ALDE și UDMR au introdus anul trecut o serie de modificări la proiectul de lege privind recursul compensatoriu, astfel încât condamnații la închisoare cu executare să se califice în număr cât mai mare la eliberare. Mai mult, legea nu a făcut vreo diferenţă între deţinuţii de bună-credinţă şi recidiviştii recalcitranți, ceea ce explică valul de violențe care au însoțit aplicarea ei.

Ce-a fost și ce-a ajuns

Legea recursului compensatoriu a fost în primă instanță gândită de fostul ministru al justiției Raluca Prună, după sancțiunile date României de Curtea Europeană a Drepturilor Omului din cauza condițiilor proaste din închisori. Acesta a fost contextul în care, în decembrie 2016, Raluca Prună a propus un mecanism de scurtare a pedepselor cu 3 zile compensatorii la fiecare 30 de zile executate în condiţii neconforme cu standardele CEDO, adică într-o suprafaţă mai mică de trei metri pătrați pentru fiecare deținut. Proiectul tehnocratului a intrat însă la sertar pentru că, tot în decembrie 2016, PSD a câștigat alegerile parlamentare. Acela a fost momentul în care Florin Iordache, ministru PSD în Cabinetul Grindeanu, a trimis spre Parlament proiectul în prima sa lună de mandat, în ianuarie 2017. Numai că, sub coordonarea senatorului Șerban Nicolae și a deputatului PSD Eugen Nicolicea, cu sprijinul notabil al deputatului Marton Arpad de la UDMR, a fost dublat numărul de zile compensatorii. Astfel, fiecare deținut în condiții improprii primea o diminuare a pedepsei cu 6 zile la fiecare 30 executate. În plus, în Parlament a fost redefinită sintagma de „condiţii necorespunzătoare“, la care au ajuns să se încadreze aproape toate penitenciarele din România. Pentru a justifica aceste condiții necorespunzătoare deținerii unei persoane, s-au inserat în lege prevederi legate de existența infiltrațiilor, a calității gresiei, a lipsei unei toalete private și a luminii naturale. S-a vorbit la acel moment de o veritabilă grațiere mascată. S-a spus inclusiv că deturnarea legii de la rolul său inițial a fost făcută în favoarea clienților politici ai PSD, beneficiari și ei ai aplicării legii.

Raluca Prună: Toader era ministru și avea obligația să se opună

Fostul ministru al justiţiei Raluca Prună susţine că Tudorel Toader era deja ministru când proiectul a ajuns în parlament și că avea obligaţia să se opună modificărilor făcute de coaliția PSD-ALDE, „dacă proiectul de lege i se părea prost sau deturnat”. Ea i-a dat, astfel, replica lui Toader, care-i atribuia întreaga responsabilitate a proiectului de lege, pentru că acesta fusese inițiat în guvernarea anterioară. Mai mult, ea spune că Toader le-ar fi interzis reprezentanţilor ministerului să meargă în Parlament să apere proiectul și că niciun reprezentant al ministerului nu a participat la vreo lucrare sau şedinţă a vreunei comisii din vreo Cameră, în procesul de adoptare a legii. Prună spune că proiectul a fost de fapt „măcelărit” de majoritatea PSD-ALDE, „cu neparticiparea vinovată şi complice a profesorului de drept penal, a rectorului, a judecătorului constituţional Toader”.

VeDem Just cere parlamentului abrogarea legii

Asociația VeDem Just, fondată de judecătorul clujean Cristi Danileț, a cerut parlamentului abrogarea legii prin care recidiviștii sunt eliberați din penitenciare mai devreme decât în perioada stabilită prin hotărârile de condamnare doar în baza condițiilor din închisoare. „Opinia publică a fost oripilată de înregistrări video care dovedesc efectele acestei legi. O tânără din Alba Iulia a fost atacată într-o scară de bloc și o adolescentă de 15 ani din Constanța a fost tâlhărită pe stradă. În Timișoara, o barmaniță a fost jefuită după ce a fost bătută cu cruzime de un bărbat, în timp ce în Iași un interlop a violat o tânără de 17 ani, racolată într-un club. Un bărbat condamnat anterior pentru omor și eliberat în baza acestei legi a omorât un tânăr din Mediaș. Toate aceste cazuri s-au întâmplat doar în ultima lună”, se spune în solicitarea adresată parlamentului. Asociația atrage atenția că România nu are capacitatea de a integra persoanele eliberate din penitenciar, motiv pentru care și rata recidivei este una foarte mare: de 60-70%. Mai mult, Serviciul de Probațiune este total depășit de situație, neavând resursele umane și financiare pentru a-i supraveghea pe cei eliberați. La efectele legii se adaugă dificultățile pe care poliția le are în prinderea criminalilor, peste 300 de autori nefiind nici acum prinși, deși au fost identificați ca autori ai faptelor, avertizează autorii cererii de abrogare a legii.

USR a depus la parlament un proiect de abrogare a legii: „Statul a devenit complice la crimă”

Uniunea Salvați România (USR) a depus, luni, la parlament un proiect prin care să se modifice legislația în vigoare, cu propunerea de abrogare a majorității articolelor de lege. USR își justifică inițiativa prin numărul tot mai mare de infracțiuni cu omor, vătămări corporale, tâlhărie, viol săvârșite de persoane eliberate în baza recursului compensatoriu și avertizează că, în baza acestei legi, vor fi în continuare eliberați din închisoare infractori periculoși, fără niciun filtru judiciar. Toate acestea „reprezintă un pericol major, total inacceptabil pentru societate, motiv pentru care se impune urgent lipsirea de efecte a acestei legi care, în loc să constituie un remediu al unei probleme, a devenit sursa unor probleme și mai mari, punând grav în pericol siguranța cetățenilor și generând un puternic sentiment de injustiție”, avertizează inițiatorul proiectului de lege, deputatul Stelian Ion.