La un an de la protest, dosarele violențelor au fost reunite. Niciun jandarm trimis în judecată

36
Foto: Bogdan Cristel
10 minute de lectură

Procurorii DIICOT care au preluat dosarul violențelor jandarmilor de la protestul din 10 august 2018 l-au reunit cu cel în care se cercetează lovitura de stat sesizată de Jandarmerie, pentru a fi cercetate concomitent. Până acum, niciun jandarm nu a fost trimis în judecată, doar protestatari, informează Mediafax.

Parchetul General anunța la începutul lunii iulie 2019 că declină dosarul violențelor jandarmilor la protestul din 10 august către DIICOT, structură ce avea la rândul său o anchetă în curs asupra acelorași evenimente.

Secţia Parchetelor militare instrumenta un dosar în care erau cercetaţi colonelul Ionuţ Cătălin Sindile, şeful Jandarmeriei Române la acea vreme, colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, atunci adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, director al Jandarmeriei Bucureşti şi secretarul de stat al MAI, în acel moment, Dan Chirică. 

Deși inițial DIICOT ceruse dosarul doar pentru a analiza posibilitatea ca această cauză să fie reunită cu dosarul deschis la DIICOT la sesizarea Jandarmeriei Române, pentru o presupusa lovitură de stat, Procurorii Secției parchetelor militare au precizat ulterior că în cauză sunt dispoziții care incriminează tentativa la infracțiunea de acțiuni împotriva ordinii constituționale și au declinat întregul dosar. Declinarea s-a produs la 11 luni după violențele din Piața Victoriei.

Evenimentul a cărui cercetare se află pe masa procurorilor DIICOT începe în data de 10 august 2018 când zeci de mii de oameni, parte dintre aceștia fiind români veniți din diaspora, au protestat în Piața Victoriei, cerând demisia Guvernului condus de Viorica Dăncilă.

Context

Oamenii au ieșit în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea față de atacul repetat la justiție al Partidului Social Democrat, al cărui lider și totodată șef al Camerei Deputaților, la acea vreme Liviu Dragnea, era condamnat la închisoare, dar și pentru demiterea procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi. 

Violențele între protestatari și forțele de ordine nu au întârziat să apară, iar manifestația a degenerat deoarece printre manifestanții pașnici s-au aflat și grupuri violente ale căror acțiuni au condus la reacția brutală a forțelor de ordine, care au intervenit cu gaze lacrimogene, grenade cu gaz lacrimogen, tunuri de apă, dar și cu violență brută pentru a dispersa mulțimea și a evacua zona. 

Explicațiile de la acea vreme


Intervenția în forță, spunea la acel moment purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei, Marius Militaru, a fost justificată, iar dispozitivele de acțiune au fost dimensionate proporțional cu violențele, el a afirmat totodată că acțiunea a fost aprobată printr-un ordin dat de prefectul Capitalei, Speranța Cliseru, la ora 23.11. Spusele sale au fost contrazise de purtătorul de cuvânt al Parchetului General, Alexandru Ionescu, care a precizat că ordinul pentru a se interveni împotriva protestatarilor a fost întocmit de „comandantul acțiunii” la ora 20 și aprobat imediat de prefectul Bucureștiului prin contrasemnare. Peste 450 de oameni au fost răniți, iar 70 au fost spitalizați după acea noapte.

Plângeri pe bandă rulantă

În urma violențelor din noaptea de 10 spre 11 august 2018, aproximativ 700 de protestatari au depus plângeri la Parchetul General, Poliție sau Parchetul Militar al Tribunalului București împotriva jandarmilor, pe care îi acuzau de violenţă, dar și împotriva ministrului de Interne de atunci, Carmen Dan, și a lui Liviu Dragnea. Totodată, și 160 de membri ai forţelor de ordine au reclamat că au fost agresați de protestatari. 

O cronologie

La protest a fost prezent și Bogdan Pîrlog, locotenent-colonel și procuror al Parchetului Militar București. Pîrlog nu a făcut parte din centrul de comandă și nici nu a coordonat sau supravegheat acțiunile jandarmilor, așa cum Carmen Dan a întărit ulterior, însă acesta s-a autosesizat și a deschis dosarul 10 august. 

Pe 14 august 2018, Parchetul General dă un comunicat în care precizează că Secţia Parchetelor Militare preia de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti dosarul privind incidentele violente produse cu ocazia mitingului organizat în Piaţa Victoriei.

Preluarea dosarului a fost realizată pentru a se cerceta unitar evenimentele, luându-se în calcul plângerile împotriva ministrului Afacerilor Interne, prefectului municipiului Bucureşti, conducerii Jandarmeriei Române şi Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti. Astfel, s-a constituit un dosar penal la nivelul Secţiei Parchetelor Militare, dosar în care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi purtare abuzivă. 

Pe 3 septembrie 2018, Parchetul General dă o cifră oficială în privința plângerilor depuse și anunţă că 770 de plângeri penale au fost înregistrate la Secţia Parchetelor Militare din partea unor persoane care au avut de suferit în urma intervenţiei jandarmilor la protest.

Pe 12 septembrie 2018, Jandarmeria Română depune plângere la DIICOT tot în cazul mitingului din 10 august, sesizarea vizând infracțiuni împotriva ordinii de stat, reprezentate de o presupusa lovitură de stat. 

Între timp, în dosarul violenţelor de la mitingul din 10 august au fost audiaţi și preşedintele PSD de la acea vreme, Liviu Dragnea, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, comandantul Brigăzii Speciale a Jandarmeriei, Cătălin Paraschiv, primarul general al Capitalei, Gabrirela Firea, prefectul Capitalei, la acel moment, Speranţa Cliseru, subprefectul Capitalei, Corneliu Cîrstea, secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne, Gheorghe Nucu Marin şi viceprimarul Aurelian Bădulescu. 

Pe 21 septembrie 2018, procurorii militari deschid un dosar penal în legătură cu modul în care au intervenit jandarmii în timpul protestului din 10 august, iar procurorii cheamă mai mulţi şefi ai Jandarmeriei şi ai Ministerului de Interne pentru pe care îi pun sub acuzare, Ionuț Cătălin Sindile, Sebastian Cucoș, maiorul Laurențiu Cazan și Dan Mihai Chirică sunt cercetați pentru abuz în serviciu și participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals sau complicitate la săvârșirea acestor infracțiuni. 

Pe 19 octombrie 2018, Inspecția Judiciară anunță că efectuează verificări pe numele procurorilor militari Gheorghe Cosneanu, Codruţ Mihalache şi Bogdan Pârlog, ei fiind cercetaţi pentru încălcarea dispoziţiilor privind repartizarea aleatorie a dosarului din 10 august. Concret, inspectorii arătau că aceştia au instrumentat dosarul protestului înainte ca acesta să fie preluat de către secţia militară din cadrul Parchetului General, iar după mutarea dosarului la Parchetul General, aceştia continuau a se ocupa de caz, fiind delegaţi la Parchet, deşi un ordin le interzicea acest lucru.

Pe 29 noiembrie 2018, Parchetul Tribunalului Bucureşti i-a trimis în judecată pe şapte protestatari care ar fi agresat doi jandarmi la mitingul din 10 august din Piaţa Victoriei, dosarul fiind judecat de magistrații Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Pe 4 decembrie 2018, este înregistrat tot la Judecătoria Sectorului 1 București un dosar în care sunt trimiși în judecată alți 12 protestatari acuzați de ultraj contra forțelor de ordine, dosarul fiind trimis în judecată de Parchetul Judecătoriei Sectorului 1. 

Pe 19 aprilie 2019, procurorii militari îi răspund fostului ministru de Interne, Carmen Dan, care afirma că s-au declasificat toate documentele privind evenimentele din data de 10 august și îi spun că documentele de la jandarmerie au fost declasificate parţial sau şi-au menţinut nivelul de clasificare. Procurorii militari arătau atunci că au făcut demersuri pentru desecretizarea documentelor întocmite de structurile care au avut atribuţii şi au acţionat în data de 10 august, respectiv documentele care au stat la baza planificării, organizării şi executării misiunii, emise de Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi structurile subordonate din cadrul Ministerului Afacerilor Intern, însă au fost declasificate partial sau deloc. 

Pe 3 mai 2019
, Parchetul General anunţă oficial că extinde urmărirea penală in rem în dosarul privind protestul din 10 august 2018, fiind cercetată acţiunea jandarmilor de a evacua Piaţa Victoriei, în urma căreia ar fi fost vătămate drepturile protestatarilor. Procurorii spun că violenţa a fost nejustificată și extind urmărirea penală cu privire la săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.

Potrivit procurorilor, în urma cercetărilor s-a constatat că mai multe situaţii ar fi fost create pentru „aparenţa unei acţiuni legale de intervenţie în forţă” a jandarmilor, pentru a evacua protestatarii aflaţi în Piaţa Victoriei în 10 august 2018, fiind astfel vătămate drepturile lor privind libertatea de exprimare şi cea a organizării adunărilor publice, iar în urma acestor acțiuni ar fi avut loc „acte de violenţă nejustificate de situaţia operativă şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente îndreptate inclusiv împotriva copiilor, altfel decât în mod gradual şi fără a înceta după realizarea scopului misiunii, producându-se astfel vătămarea unui număr mare de participanţi la protest”.

Pe 16 mai 2019, Bogdan Licu, procurorul general interimar, spunea că un „10 august” poate apărea oricând, atâta vreme cât urmează alegerile și există o campanie electorală în derulare.

Pe 26 iunie 2019, DIICOT cere dosarul pentru a analiza dacă există posibilitatea reunirii acestei cauze cu cea de la DIICOT în care este cercetată o presupusă lovitură de stat, iar pe 1 iulie 2019, procurorii militari declină ancheta la DIICOT, care avea deja un dosar deschis la sesizarea Jandarmeriei Române.

Pe 2 iulie 2019, procurorul general interimar afirma că cercetările în dosarul violențelor din 10 august au stagnat, spunând că va face o confruntare, pentru a se lămuri cu privire la cele întâmplate, spunând că odată cu clarificarea competenței, lucrurile să aibă un ritm mai accelerat, precizând totodată că ”cel mai rău lucru pe care îl poate face un procuror este să țină un dosar în nelucrare”.

Pe 23 iulie 2019, potrivit reprezentanților structurii, DIICOT decidă să reunească cele două dosare pentru a se ocupa de instrumentarea cazului. 

La aproape un an distanță de la violențele din data de 10 august, pe 24 iulie 2019, într-un platou de televiziune, premierul Viorica Dăncilă întărește faptul că protestele din 10 august au fost o tentativă de lovitură de stat, comparându-i pe manifestanți cu ”vestele galbene” din Franța și spunând despre aceștia că au încercat să pătrundă cu forța în clădirea Guvernului.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele