Laura Codruța Kovesi sau Războiul celor 2.000 de zile

Cinci ani, o lună și 24 de zile, adică 1.880 de zile a petrecut Laura Codruța Kovesi în fruntea DNA, timp în care procurorii i-au anchetat pe politicieni din toate partidele și au obținut blocarea a peste 2 miliarde de euro.

75
8 minute de lectură

Cinci ani, o lună și 24 de zile, adică 1.880 de zile a petrecut Laura Codruța Kovesi în fruntea DNA, timp în care procurorii i-au anchetat pe politicieni din toate partidele și au obținut blocarea a peste 2 miliarde de euro. În cele aproape 2.000 de zile, fosta șefă a DNA a fost atacată de toate taberele, a fost adulată în stradă de oamenii care au ieșit să susțină felul în care a purtat războiul împotriva corupției. Decorată de ambasade occidentale, hulită la televiziuni românești în prime-time, Kovesi vrea să se întoarcă simplu procuror acasă, la Sibiu. Procuror DIICOT – antimafia.

A intrat în vulgata populară ca protagonistă a bancurilor în care la micul dejun se hrănește cu carne și lacrimi de corupți. A figurat pe pancartele #rezist ca eroină, iar la mitingul recent al PSD, cu portret de deținut. La nici o zi de când a plecat din fruntea DNA, unul dintre politicienii pe care DNA i-a trimis la închisoare în mandatul său, Dan Voiculescu, cerea să fie judecată și condamnată pentru abuzurile pe care a acuzat-o că le-ar fi făcut. Un alt parlamentar spunea că ar trebui să meargă la închisoare „dacă mai apucă”.

La 33 de ani a fost numită procuror general al României, iar la 44, după cele 2.000 de zile petrecute în fruntea DNA, lupta împotriva corupției are altă imagine decât în momentul în care România negocia aderarea la Uniunea Europeană și era condiționată să-i aducă în fața instanței pe „peștii cei mari” din politică.

În cele două mandate ale sale la conducerea procurorilor anticorupție, DNA a trimis în judecată 68 de demnitari. Dintre ei, 14 miniștri și foști miniștri, 39 de de deputați, 14 sentori și un membru al Parlamentului European. Și-au primit sentințele definitive 37 de politicieni cu înalte demnități publice – 9 miniștri și foști miniștri, 21 de deputați, 6 senatori și un membru al Parlamentului European.

Sunt peste 2 miliarde de euro care au fost puse sub sechestru în această perioadă, deși prejudiciile din procesele de corupție, în cazuri în care condamnații și-au și ispășit pedeapsa, nu au fost încasate de statul român.

Una dintre acuzațiile care i s-au adus constant este aceea că a subordonat DNA celor de la SRI, care au transformat cercetarea infracțiunilor într-o urmărire națională de vrăjitoare, prin ascultarea abuzivă a telefoanelor. De asemenea, că a făcut parte din binomul DNA-SRI, cel care ar fi avut criteriu de selecție în anchetele de corupție adversarii puternicilor zilei, fie el Traian Băsescu, apoi Klaus Iohannis sau lideri ai PSD. Poate cel mai răsunător dosar pe care DNA l-a instrumentat în epoca Laurei Codruța Kovesi a fost cel al lui Liviu Dragnea, om politic aflat în plin potențial de putere. Dosarul referendumului, în care Dragnea a fost condamnat la închisoare cu suspendare, a fost deschis de DNA în 2013, chiar la venirea lui Kovesi la conducerea parchetului anticorupție, după referendumul de demitere al președintelui de-atunci, Traian Băsescu.

Marile dosare

În mandatele Kovesi, DNA le-a făcut dosare unor politicieni importanți, unele dintre ele răsunătoare. Adrian Năstase, care fusese anchetat de predecesorul său, Daniel Morar, s-a mai ales cu un dosar, legat de casa din Zambaccian. Liviu Dragnea, după cel al referendumului, a devenit protagonistul dosarului angajărilor fictive (în care este condamnat în primă instanță). De asemenea, DNA are în lucru – este de urmărit dacă vor continua sub noua conducere – alte două dosare pentru președintele Camerei Deputaților – Tel Drum și Belina.

Miron Mitrea, ministru al PSD, a fost condamnat într-un dosar în care nu a putut justifica o casă, pentru care a primit mită. Victor Ponta, un dosar pe când era în funcția de premier, Rovinari-Turceni, care a primit achitare în primă instanță. Dan Șova, ministru și el (PSD), două dosare: unul cu achitare în primă instanță, altul cu condamnare definitivă la închisoare cu executare.

Dan Radu Rușanu (ministru PNL), dosar de trafic de influență, cu achitare definitivă. Elena Udrea (ministru PDL și candidat la Președinție), dosar cu închisoare cu executare pentru deturnare de bani în timpul organizării Galei Bute. Fostul soț al Elenei Udrea, Dorin Cocoș, este la închisoare pentru mai multe dosare, cel mai greu dintre acestea fiind Microsoft.

O mențiune în cazul Microsoft – pe lângă faptele pentru care au fost condamnați mai mulți inculpați, printre care un fost ministru al PDL, Gabriel Sandu, precum și mai mulți inculpați apropiați de PDL, a existat și o perioadă anterioară, în care au fost acuzați de corupție miniștri PSD, printre care Șerban Mihăilescu, Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu. Pentru această perioadă, a guvernării PSD, faptele au fost prescrise, iar politicienii, dezincriminați. Este considerată o bilă neagră a mandatului lui Kovesi la DNA.

Baroni locali, precum Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu, care dețineau controlul asupra județului Constanța, asemenea baronului PDL de Neamț Gheorghe Ștefan Pinalti, baronul PNL de Brașov Aristotel Căncescu, au fost scoși din politică de numeroasele dosare cu condamnare întocmite de DNA.

Nu doar politica a fost zguduită de dosarele DNA, ci și patronatul media din România. Dan Voiculescu, Sorin Ovidiu Vântu, Sebastian Ghiță, Dan Adamescu au condamnări de pe urma anchetelor DNA. Dan Adamescu a murit în sistemul penitenciar de pe urma unor grave probleme de sănătate.

DNA a acționat în momente de mare emoție. Imediat după tragedia de la Colectiv, DNA s-a ocupat de găsirea celor vinovați – de la patronii clubului la Cristian Popescu Piedone, primarul UNPR al Sectorului 4, au fost inculpați, laolaltă cu doi angajați ISU. La un an de la Colectiv, DNA a trimis în judecată managerii Spitalului Floreasca, unde exista o secție în care fuseseră investite milioane de euro, dar care a rămas cu ușile ferecate în momentul tragediei. Medicul Ioan Lascăr este trimis în judecată pentru spălare de bani. Secția este și în acest moment nefuncțională.

Odată cu moartea polițistului Bogdan Gigină, care deschidea coloana vicepremierului în funcție Gabriel Oprea, DNA a întocmit dosar pentru omor fostului demnitar.

Adoptarea de către Guvernul Grindeanu a Ordonanței 13, în ianuarie 2017, cea care a scos în stradă sute de mii de oameni, a fost anchetată de DNA, însă intervenția CCR, care a spus că procurorii anticorupție își depășeșsc atribuțiile, a oprit anchetarea guvernanților.

Mărirea și decăderea

Odată cu venirea la putere a PSD, ritmul dosarelor DNA a scăzut. O contribuție a avut și decizia Curții Constituționale de la începutul anului 2017, prin care s-a rupt binomul SRI-DNA. Este vorba despre interzicerea folosirii de către procurori a interceptărilor telefonice. S-a schimbat astfel modul de întocmire a dosarelor și au apărut fisurile în imaginea glorioasă a DNA.

Din aceeași epocă datează și dezvăluirea potrivit căreia Laura Codruța Kovesi a participat în seara alegerilor prezidențiale din 2009 la o întâlnire în casa lui Gabriel Oprea, alături de candidatul Traian Băsescu și de șeful SRI de la acea vreme, George Maior. Acuzațiile PSD referitoare la influențarea de către acest grup a rezultatului alegerilor prezidențiale nu a fost dovedită, însă Kovesi a refuzat cu obstinație să dea explicații Comisiei speciale parlamentare constituite pentru a ancheta această întâlnire.

Kovesi a fost acuzată și de plagiat pentru lucrarea sa de doctorat de la Universitatea din Timișoara, însă CNATDCU nu i-a dat verdict în acest sens. O acuzație la adresa ei a fost și absența unor măsuri la DNA Ploiești, una dintre secțiile care a scos din circuit mai mulți parlamentari PSD, printre care baronul Cosma și copiii săi, precum și Sebastian Ghiță. Aceeași secție, unde unii procurori se pare că ar fi fost apropiați de anchetați, le-a întocmit dosare și lui Vasile Blaga, Elenei Udrea și Ioanei Băsescu, după ce Traian Băsescu nu a mai fost președinte.

Plecarea lui Kovesi de la conducerea DNA este un moment de bilanț, iar după numărul de dosare și de condamnări fiecare îl numește după cum consideră – pozitiv sau nu. Însă, în 2.000 de zile, procurorii conduși de Kovesi le-au dat românilor expresia că nimeni nu poate fi mai presus de lege. Celor cărora li se pare prea mult spus că Laura Kovesi i-a dat chip luptei anticorupție poate că ar fi potrivit să urmărească dacă activitatea DNA a ajuns la maturitate. Cu alte cuvinte, dacă aceiași procurori vor fi la fel de curajoși în demascarea corupției așa cum s-a petrecut în cinci ani, o lună și 24 de zile.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele