„Brexit soft”, riscuri la Londra și Bruxelles

Guvernul de la Londra a convenit asupra planului pentru negocierile privind părăsirea Uniunii Europene. Iar prim-ministrul Theresa May pare să-și fi atins scopul de a impune un „Brexit soft”, păstrând Marea Britanie în zona de liber schimb cu Uniunea Europeană.

51
8 minute de lectură

Guvernul Theresei May a optat pentru o variantă de „Brexit soft”, care ar presupune un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană. O variantă care îi nemulțumește profund pe brexiteri și care riscă să slăbească și mai mult poziția cabinetului May. Cum va juca Uniunea Europeană cartea negocierilor?

În sfârșit, Guvernul de la Londra a convenit asupra planului pentru negocierile privind părăsirea Uniunii Europene. Iar prim-ministrul Theresa May pare să-și fi atins scopul de a impune un „Brexit soft”, păstrând Marea Britanie în zona de liber schimb cu Uniunea Europeană. May a prezentat vineri planul său în cadrul unei reuniuni a cabinetului la reședința de la Chequers.

Londra ar urma să negocieze o zonă de liber schimb pentru toate mărfurile. Aceasta ar permite Regatului Unit să încheie noi acorduri de liber schimb cu alți parteneri și să introducă propriile tarife vamale. De asemenea, Parlamentul britanic va putea decide dacă regatul va continua sau nu să urmeze legislația UE în viitor. În orice caz, jurisdicția Curții Europene de Justiție va înceta, acesta fiind unul dintre marile motive de nemulțumire a britanicilor atunci când venea vorba despre apartenența la Uniune și obligațiile ce decurgeau de aici. Marea Britanie va trebui să respecte însă deciziile Curții în domeniile unde se aplică regulile comune.

Nu este clar însă cum va fi rezolvată problema, în realitate, cea mai spinoasă: cea a serviciilor financiare. Dacă din acest punct de vedere Marea Britanie va fi considerată un „stat terț”, își va pierde „pașaportul european” în privința tranzacțiilor financiare, ceea ce va avea drept consecință taxe suplimentare ce vor distruge statutul Londrei de centru financiar. Operatorii vor migra către centre de pe continent, cum ar fi Frankfurt sau Paris. Unii au făcut-o deja.

La acest capitol, Guvernul britanic vorbește despre „flexibilitate în reglementare”, ceea ce lasă să se înțeleagă că Londra este dispusă la negocieri pentru a-și păstra poziția privilegiată pe piața financiară.

Un alt domeniu sensibil îl reprezintă libertatea de mișcare a cetățenilor statelor membre UE. Londra afirmă că va crea cadrul legal necesar astfel încât cetățenii UE să poată solicita dreptul de a munci și studia în Marea Britanie. Și reciproc, pentru cetățenii britanici pe teritoriul UE.

În sfârșit, uniunea vamală pare a fi soluția pentru a evita crearea unei „granițe dure” între Irlanda de Nord și Republica Irlanda, cu riscul reaprinderii conflictului nord-irlandez.

Retragerea (tactică) a „liniei dure”

Decizia este urmarea unei perioade de convulsii în interiorul cabinetului britanic, dar și al Partidului Conservator, între adepții „Brexitului dur”, care ar fi presupus ieșirea Marii Britanii din zona de liber schimb cu Uniunea Europeană, și cei ai „Brexitului soft”.

Teresa May, adeptă a rămânerii în zona europeană de liber schimb, a reușit să obțină o majoritate fragilă în cadrul cabinetului, iar principalii susținători ai liniei dure, secretarul pentru Brexit David Davis și ministrul de Externe Boris Johnson, au demisionat.

Nu fără scandal, după cum s-a putut observa în presa britanică. Potrivit rețelei de televiziune Sky News, la Chequers, Johnson a calificat planul lui May drept „lustruirea unui rahat”.

Brexiterii cei mai intransigenți au părăsit așadar cabinetul de la Londra, însă aceasta nu înseamnă că și-au spus ultimul cuvânt. În societatea britanică domnește oricum multă confuzie cu privire la acest subiect și polarizarea este suficient de puternică pentru a le putea oferi câmp de manevră adepților liniei dure.

Până la urmă, planul de negociere pentru Brexit este urmarea unor bătălii de culise din cadrul cabinetului și al Partidului Conservator, nicidecum un proiect asumat de elite și de societate.

Totuși, în iunie 2016, majoritatea a votat pentru Brexit, chiar dacă, așa cum s-a văzut ulterior, mulți nu prea știau exact ce ar presupune un asemenea pas. Mulți însă dintre cei care au optat atunci pentru ieșirea din Uniunea Europeană se vor putea simți acum trădați.

Potrivit intențiilor anunțate de cabinet, Marea Britanie pare să plece doar cu un pas, devenind un fel de membru asociat al UE, departe de ruptura completă pe care o imaginau brexiterii. Și cu mult mai aproape de planul pe care fostul premier David Cameron l-a propus pentru rămânerea Marii Britanii în Uniune. Un plan respins la vot de către majoritate.

Și ce va avea acum Regatul Unit? Un statut de membru al pieței unice europene, pentru care va trebui să plătească o contribuție la bugetul comunitar, așa cum fac și celelalte state asociate. Așadar, ideea stopării plăților de la Londra către Bruxelles, odată cu ieșirea din Uniunea Europeană, se dovedește a fi doar un mit.

După cum un mit se dovedește și promisiunea „controlului frontierelor”. De fapt, cetățenii Uniunii Europene vor avea dreptul de a lucra, de a se stabili și de a învăța în Insulă, la reciprocitate cu cei britanici.Demisiile lui David Davis și Boris Johnson ar putea deschide, așadar, calea pentru o luptă și mai dură între prim-ministrul Theresa May și ramura eurosceptică a conservatorilor. Adică aceea care i-a smuls lui David Cameron promisiunea că va organiza un referendum pe tema apartenenței la UE, în schimbul susținerii pentru un nou mandat. Urmarea o vedem cu toții.

Bruxelles: dilemele negocierii

Nu trebuie scăpat din vedere faptul că planul cabinetului May este unul prealabil negocierii. O negociere în care poziția Bruxelles-ului este dominantă, ca reprezentant al 27 de state și al unei piețe de dimensiuni cu mult mai mari decât cea britanică. O piață pe care, până la urmă, britanicii sunt primii interesați în a rămâne.

Bruxelles-ul pare, așadar, în situația de a pune condiții. Dar cât de departe va putea merge? Există și în partea europeană adepți ai unei linii dure, care cred că Londra ar trebui pusă pe coji de nucă, astfel încât alți eventuali veleitari să vadă ce înseamnă cu adevărat părăsirea Uniunii. Și că, dimpotrivă, prea multe concesii oferite britanicilor îi vor încuraja și pe alții să încerce aventuri pe cont propriu, deschizând ideea unei Europe „a la carte”.

Dacă negociatorii UE se vor dovedi însă prea duri cu britanicii, aceasta va fi în beneficiul politic al brexiterilor, care vor da vina pe Bruxelles pentru slăbirea economiei britanice. Apelurile brexiterilor la ruperea negocierilor se vor face tot mai clar auzite și, foarte probabil, vor fi reluate de populiștii de pe continent care vor acuza „conspirația” funcționarilor bruxellezi.

Pe de altă parte însă, dacă negociatorii europeni vor fi relaxați, atunci un succes al unui „Brexit soft” le-ar da apă la moară susținătorilor ideii că Uniunea Europeană trebuie să rămână ceea ce a fost inițial, adică o mare piață comună, fără o integrare politică. Este exact ideea pe care o susțin mulți din dreapta populistă.

Până acum, Theresa May a gestionat cu multă dibăcie un echilibru între brexiterii din Partidul Conservator și foștii adepți ai rămânerii în UE. Întrebarea este acum dacă nu cumva un „Brexit soft” se va dovedi acum soluția neconvenabilă pentru ambele tabere, atât cea care dorea continuarea în cadrul UE, cât și cea care susține o ruptură dură.

Cu o majoritate fragilă, după nefericitele alegeri din vara trecută, Theresa May trebuie să facă față unei amenințări și mai mari de instabilitate. Și va fi extrem de greu pentru Guvernul actual să proiecteze o imagine de autoritate și stabilitate în cadrul negocierilor de la Bruxelles.

Până la urmă, bătălia decisivă se va da în Parlamentul britanic. Membrii Parlamentului sunt cei care vor decide dacă acordul ce va fi până la urmă negociat este convenabil sau nu. Iar asupra întregului proces planează, implacabil, data de 29 martie 2019, la care Marea Britanie va părăsi Uniunea. Cu un acord „soft” sau nu – aceasta rămâne de văzut.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele