LE MONDE: Europenii – surprinși de conținutul discuțiilor dintre Trump și Zelenski

62
6 minute de lectură

Diplomații de la Bruxelles nu apreciază reproșurile formulate de președinții american și ucrainean cu privire la lipsa lor de sprijin pentru Rusia, în centrul unor schimburi care merită prima declanșare a unei proceduri de destituire.

Schimburile explozive dintre Donald Trump și omologul său ucrainean, Volodimir Zelensky, au stârnit atât comentarii discrete, cât și consternate, în Europa. Joi, 26 septembrie, a doua zi după publicarea detaliilor convorbirilor lor, diplomația europeană se menţinea pe linia prudentă adoptată de luni de zile faţă de Donald Trump: “Nu există reacții la conversaţiile telefonice şi la transcrieri”, a comentat un purtător de cuvânt al Comisiei și al Serviciului European de Acțiune Externă. Dar acesta reamintește, într-un răspuns indirect la observațiile d-lui Zelenski, că țara sa beneficiază de “cel mai important efort financiar din istorie” al UE , împreună cu sprijinul pentru aparatul său de apărare pentru a asigura integritatea teritoriului său. Adică 15 miliarde de euro, suma acorată cu nişte condiții, inclusiv urmărirea, “urmărită îndeaproape”, a reformelor și a luptei împotriva corupției.

Este suficient să spunem că afirmaţiile d-lui Zelensky și criticile la adresa sa din Franța și Germania, părți active în acordurile de la Minsk, semnate în zadar în 2015 pentru a pune capăt războiului din estul Ucraina, se ciocnesc. Șeful statului ucrainean se plânge, printre altele, că cele două țări “nu aplică sancțiunile” hotărâte împotriva Moscovei din cauza conflictului din estul țării. Cu toate acestea, nu vor exista “niciun fel de comentarii sau cereri de clarificare”, asigură Comisia prin vocea lui Carlos Martin Ruiz de Gordejuela. “Cifrele vorbesc de la sine și indică sprijinul nostru pe termen lung pentru Ucraina”.

“Îl cunoşteam pe Trump, care folosește orice ocazie pentru a semăna discordie în Uniune, ne temeam de slăbiciunea lui Zelensky; aceasta doar se manifestă puțin mai devreme decât era prevăzut”, ironizează un diplomat sub acoperirea anonimatului. Prin urmare, doar prin canale discrete, Uniunea își va exprima nemulțumirea.

Acordul de asociere dintre UE și Kiev a intrat în vigoare în septembrie 2017. El se referă la aprofundarea legăturilor economice și politice și la respectarea valorilor comune. Un acord de liber schimb își propune să modernizeze și să amplifice relațiile comerciale dintre cele două ansambluri.

În luna iulie, în timpul uneia dintre ultimele lor călătorii oficiale în calitate de președinți ai Consiliului și ai Comisiei, Donald Tusk și Jean-Claude Juncker, care chiar aveau dubii şi erau bănuitori cu privire la profilul gazdei lor, au sărbătorit la Kiev, la un summit, “spiritul pro-european în Ucraina și spiritul pro-ucrainean în Europa”. Dl.Tusk, la întoarcerea sa din linia întâi a frontului din estul țării, a reafirmat sprijinul “neclintit” al Celor 28 în fața “agresiunii rusești”.

De altfel, sancțiunile europene împotriva Rusiei au fost prelungite cu șase luni, iar perspectiva integrării în Uniune este încă “susținută”, în timp ce au fost parafate cinci acorduri financiare, care vizau în special să sprijine reconstrucția în estul țării, societatea civilă și lupta împotriva corupției. Progrese reale în acest ultim domeniu sunt necesare pentru deblocarea a încă unei jumătăți de miliard de euro.

Înființarea, de către noua putere, a noilor organisme de investigare anticorupție, așteptate de ani de zile, este considerată “pozitivă” de către diplomații Uniunii, care amintesc totuși că, de la revolta populară Maidan, niciun înalt responsabil nu a fost niciodată condamnat. “Zelenski va trebgui judecat după acțiunile sale”, spune un înalt funcționar.

Cu toate acestea, diferitele promisiuni de la Bruxelles nu au satisfăcut în totalitate o putere ucraineană “trădată” prin decizia aprobată de europeni de reintegrare a Rusiei în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, instituția de la Strasbourg care asigură respectarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept. Delegația rusă, exclusă de la anexarea Crimeii în 2014, şi-a reocupat locurile în luna iunie.

Dincolo de asta, Kievul și-a exprimat în faţa diplomației europene rezervele cu privire la ceea ce consideră a fi o apropiere periculoasă între Uniunea Europeană și Moscova. Atitudinea președintelui Macron îngrijorează în mod special, mai ales după ce acesta l-a primit pe Vladmir Putin la Fortul Brégançon (Var) în această vară. Președintele speră la o următoare ședință în “formatul Normandia” (cu Ucraina, Rusia, Franța și Germania) pentru “rezultate concrete” în soluționarea conflictului ucrainean. “Macron a vorbit despre reale progrese posibile, în special cu privire la prizonieri și la linia frontului. Zekenski, care a mai spus că dorește să-și îmbunătaţească relațiile cu Putin, se teme, totuși, de o capitulare a europenilor”, a comentat o sursă de la Bruxelles.

“Poziția președintelui Volodimir Zelenski față de Rusia cu privire la război nu înseamnă că el va accepta să facă nişte concesii. Primele semne arată că guvernele occidentale sunt prea naive cu privire la propunerile “de pace” ale lui Vladimir Putin, susţin Joanna Hosa și Andrew Wilson, autori ai unui studiu recent al Consiliului European privind relațiile internaționale, un think tank. Ei invită europenii să transforme Ucraina într-un “partener cheie” al securității europene.

Un alt subiect de tensiune persistă între Kiev și Bruxelles, și anume problema tranzitului de gaz rusesc. Un subiect asupra căruia nu s-a găsit încă un acord, după discuții interminabile între Ucraina și Rusia, sub egida Comisiei de la Bruxelles. Acordul de tranzit actual se încheie la sfârșitul anului 2019, când se preconizează că două conducte de gaz, cea germano-rusă Nord Stream 2 și cea turco-rusească vor intra în serviciu, ocolind teritoriul ucrainean. Kievul se teme de pierderea beneficiilor importante din acest tranzit și de pierderea unei arme strategice împotriva Moscovei. Problema aprovizionării țării este, de asemenea, în joc, ca și cea a unei părți a Uniunii, care se declară, totuși, capabilă să mobilizeze rezerve suficiente.

Sursa: RADOR

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele