de Lidia Moise

În aceste zile, la Frankfurt, în cartierul general al Băncii Centrale Europene s-a ciocnit un pahar de șampanie. Nu s-a sărbătorit rezolvarea, temporară probabil, a crizei de guvern din Italia, țara natală a președintelui BCE, Mario Draghi, deși episodul ar fi meritat o cupă de șampanie, măcar pentru că cele două grupări politice eurosceptice și-au afirmat atașamentul față de moneda euro. Evenimentul marcat a fost aniversarea a 20 de ani de existență a Băncii Centrale Europene, interval în care moneda pe care o păstorește a susținut, în vremuri de criză acută, stabilitatea economiilor care o folosesc.
Banca monedei unice a intrat în tranșeele crizei financiare care a debutat în 2008 cu toate forțele și a reușit să stabilizeze economiile zonei euro. Performanțele sale s-au datorat însă independenței absolute de care se bucură, profesionalismului și respectului general al politicienilor față de acest bastion al stabilității.

În timp ce moneda unică își sărbătorea banca, câștigând teren în fața dolarului american, lira turcească își continua devalorizarea masivă. Moneda Turciei a pierdut 20% din valoare în cinci luni din cauza inflației, care a urcat peste 11%, a deficitului de cont curent, care arată că iese din țară mai multă valută decât intră în ea, și a panicii care a cuprins piața financiară la gândul că banca centrală a Turciei ar putea juca sub bagheta președintelui Recep Erdogan, adică și-ar pierde independența. Banii au fugit spre Statele Unite, acolo unde Federal Reserves, sistemul american de bănci centrale, desfășoară un amplu exercițiu de majorări succesive ale dobânzilor sale de politică monetară. În final, dobânzile mari ale dolarului exercită o forță uriașă de seducție asupra pieței financiare.

Ceea ce se întâmplă în Turcia trebuie urmărit cu atenție și la București, deoarece există un pericol al contagiunii. În fond, aparent, economia Turciei stătea bine: PIB-ul a urcat anul trecut cu 7,3%, performanță ceva mai bună decât a noastră, și are o datorie publică relativ mică. Dar o economie care afișează o creștere robustă poate avea vulnerabilități multiple și, la primul semnal de panică, valuta zboară din țară, prăbușindu-i moneda.

Contagiunea s-a putut observa și în regiunea noastră, zlotul polonez și coroana cehă fiind afectate de neîncrederea în așa-numitele piețe emergente. Leul s-a apreciat ușor, insesizabil, cu 0,3% în luna mai, semnalizând stabilitate. Totuși, se pare că întărirea aceasta ușoară a monedei naționale a fost mai puțin rezultatul unei rezistențe a economiei noastre sub presiunile tensiunilor regionale și globale, și mai degrabă efectul unor intervenții ale Băncii Naționale a României, care a injectat 1,5 miliarde de euro în piața valutară, potrivit estimărilor unor analiști. Stabilitatea leului are sens economic, deoarece poate tempera, momentan, inflamarea prețurilor.

Desigur BNR s-a temut și de tensiunile din Italia și din Spania, unde au pulsat crize politice, dar a încercat să evite și o goană a banilor plasați în piața financiară românească spre piața americană.

Echilibrul economiei lumii este însă destul de fragil, economiile încetinesc și tensiunile geopolitice împrăștie nervozitate în piețele financiare. Unii analiști atrag atenția că economia globală ar putea intra în recesiune, iar în haosul general provocat de amplificarea populismului și de spectrul protecționismului, băncile centrale rămân gardienii stabilității. Forța acțiunii lor depinde însă de gradul lor de independență, de intensitatea presiunilor politice și de abilitatea propriei piețe financiare de a rezista în fața puseurilor de criză.

Primul număr al Reporter Global vă propune să proiectați realitățile românești într-o perspectivă globală și să vă gândiți, de pildă: ce lecție ne-a livrat Argentina, care și-a distrus Pilonul II de pensii în urmă cu 14 ani și care a ajuns astăzi să ridice vârsta de pensionare la 70 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei? Dar Turcia, unde banca centrală a amânat o majorare a dobânzii sale cheie, impusă de inflație, pentru a o ridica, disperat, cu 3% într-o zi, cu scopul de a stopa devalorizarea lirei? Noi vă promitem că, pentru a înțelege mai bine lumea în care trăim, vom relata evenimentele interne, privite și dintr-o perspectivă globală.