Legea offshore, o capcană cu parfum politic

Controversele nu ocolesc nici noua Lege offshore, votată rapid în sesiunea extraordinară a Parlamentului. Atribuirea subcontractărilor unor afaceri românești și direcționarea unei jumătăți din gazele extrase în piața internă sfidează regulile europene, avertizează specialiștii.

180
8 minute de lectură

După discuții aprinse între deputați și reprezentanții operatorilor petrolieri din Marea Neagră, la începutul acestei săptămâni, a fost adoptată Legea offshore, care reglementează exploatarea de petrol și gaze naturale din Marea Neagră. Aceasta ridică însă serioase probleme de aplicabilitate, potrivit economiștilor. „Sunt câteva prevederi în contradicție cu normele europene, cum ar fi păstrarea a 50% din producție în România și obligativitatea folosirii resurselor locale. Acestea nu se împacă cu prevederile europene, iar aplicarea acestora ar crea un litigiu cu Bruxelles-ul”, a declarat, pentru Reporter Global, economistul Aurelian Dochia.

Forma aprobată nemulțumește companiile petroliere care operează în Marea Neagră, care au fost luate prin surprindere de unele prevederi puse pe masa discuțiilor într-un timp mult prea scurt. „Considerăm că amendamentele adoptate de Camera Deputaților vor avea un impact negativ semnificativ asupra industriei de petrol și gaze offshore din România și vor descuraja investițiile din Marea Neagră, cu consecința imediată a diminuării potențialului de producție suplimentară de hidrocarburi din zona offshore. Asociația consideră că stabilitatea și predictibilitatea mediului legislativ românesc, în general, și a regimului fiscal, în particular, pe întreaga perioadă a contractelor de concesiune reprezintă condiții esențiale pentru dezvoltarea cu succes a resurselor de hidrocarburi offshore”, se arată într-un punct de vedere transmis pentru Reporter Global de Asociația Concesionarilor Offshore din Marea Neagră.

Însă niciodată nu a existat o schemă de impozitare care să-i mulțumească pe toți operatorii și nici practica internațională nu este ușor de luat ca reper, deoarece sunt soluții diferite de la țară la țară, adaugă Aurelian Dochia.

„De mai multe ori, există tentația adoptării unor soluții complicate, greu de aplicat, greu de verificat, care cer expertiză și cunoaștere considerabile. Aici se urmărește un tratament special pentru investițiile offshore, încurajarea acestora, cu argumentul că e mai dificil și mai costisitor să exploatezi offshore decât onshore, ceea ce este real. Dar aici s-ar putea să apară discuții cu alte firme, care exploatează onshore care să conteste fiscalitatea propusă de această lege. Investițiile pe care le-ar efectua firmele sunt tratate special din punct de vedere fiscal, ori e greu să evaluezi planuri de investiții. Probabil era mai bine ca legislația să fie mai simplă, mai transparentă și să elimine suspiciunile”, declară economistul.

Companiile petroliere, nemulțumite

Șefii a trei companii care au concesionat perimetre petroliere în Marea Neagră, ExxonMobil România, OMV Petrom și Black Sea Oil&Gas, au declarat după ședința comisiilor reunite că, în urma adoptării amendamentelor, decizia finală de investiție va fi mai dificil de luat. „În urma modificării regimului fiscal, va deveni mult mai dificil pentru fiecare investitor să adopte o decizie de investiție”, a declarat Richard Tusker, șeful ExxonMobil din România. „După ceea ce am văzut că s-a întâmplat astăzi, suntem îngreunați în a adopta decizia finală de investiție care să favorizeze România”, a declarat la rândul său Christina Verchere, CEO al OMV Petrom. „Acum doi ani am început procesul de stabilire a cadrului în care putem face investițiile în Marea Neagră. (…) Din punctul de vedere al fiscalității, aveam deja confirmată stabilitatea, scopul acestei legi fiind acela de a reconfirma într-un mod clar această stabilitate. (…) Pot să vă spun cu toată fermitatea, ținând cont de textul pe care l-am văzut, că ne pune în situația mult mai dificilă de a lua decizia finală de investiție față de momentul în care ne aflam acum doi ani”, a declarat și Mark Beacom, șeful Black Sea Oil&Gas.

50% din producție pentru piața internă

Pe lângă prevederile fiscale, a fost introdus și un amendament care prevede că trebuie vândute pe piața internă minimum 50% din gaze. În articolul 20 al legii se arată că „prin derogare de la prevederile art. 177 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora și/sau aparținând aceluiași grup de interes economic, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale pe piața angro, într-un an calendaristic, au obligația să încheie, în anul calendaristic în care livrează gazele naturale, contracte pe piețele centralizate, transparent, public și nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de ANRE, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală de 50% din cantitatea de gaze naturale contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv, în calitate de vânzător.”

În Marea Neagră, în perimetrele concesionate de ExxonMobil-Petrom, Black Sea Oil&Gas și Lukoil-Romgaz există rezerve estimate de circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze, potrivit estimărilor ANRM. BSOG și Exxon au investit, până acum, circa 1,7 miliarde de dolari pentru explorare și au așteptat Legea offshore pentru a începe producția. Cele mai mari rezerve se află în blocul Neptun, operat de Exxon și Petrom, peste 120 de miliarde de metri cubi, BSOG are între 10 și 20 de miliarde de metri cubi, iar Lukoil și Romgaz, circa 30 de miliarde de metri cubi.

Un studiu realizat recent de compania Deloitte arată că beneficiul pentru România din proiectul din Marea Neagră ar putea ajunge la 40 de miliarde de dolari, din care 26 de miliarde înseamnă contribuție la bugetul de stat.

Legea privind operațiunile petroliere offshore a fost aprobată în octombrie 2017 de Guvernul Tudose și apoi trimisă în Senat, prima cameră decizională. A fost aprobată de Senat în februarie 2018, fiind trimisă în Camera Deputaților. Ulterior, a trecut prin mai multe comisii din Camera Deputaților pentru avize, iar din aprilie a stat în Comisia pentru Industrii.

Schema de impozitare

Legea offshore aprobată prevede că „tranzacțiile desfășurate sub prețul de referință se impozitează la prețul de referință. Procentele de calcul al impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de prețuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al prețurilor de consum, după cum urmează:

  1. a) 30% din venitul suplimentar pentru prețurile de până la 85 lei/MWh inclusiv;
  2. b) 15% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv;
  3. c) 20% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv;
  4. d) 25% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri între 115 lei/MWh și 130 lei/MWh inclusiv;
  5. e) 30% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri între 130 lei/MWh și 145 lei/MWh inclusiv;
  6. f) 35% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri între 145 lei/MWh și 160 lei/MWh inclusiv;
  7. g) 40% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri între 160 lei/MWh și 175 lei/MWh inclusiv;
  8. h) 45% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri între 175 lei/MWh și 190 lei/MWh inclusiv;
  9. i) 50% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri care depășesc 190 lei/MWh”, se arată în articolul 19 din inițiativa adoptată de deputați.

3) Limita maximă a deducerii investițiilor în segmentul upstream nu poate depăși 60% din totalul veniturilor suplimentare.

(4) Operatorii economici prevăzuți la alin. (1) calculează, declară și plătesc lunar impozitul suplimentar offshore, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care datorează impozitul.

(5) Modelul și conținutul declarației privind impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore se stabilesc prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 19, alin. (7): Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca redevențe și impozit asupra veniturilor suplimentare se fac venit la Fondul special de finanțare a contractelor de parteneriat public privat în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (3) din Ordonanța de urgență nr. 39/2018 privind parteneriatul public privat.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele