Legea pensiilor, un risc pentru buget

100
BNR. Foto Bogdan Cristel

Avertismente concertate privind preconizatele majorări ale pensiilor vin din mai multe direcții. Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Națională a României avertizează că noua lege a pensiilor este susceptibilă să pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice.


În urma vizitei de evaluare anuală a economiei românești, Fondul Monetar Internațional (FMI) a emis un prim comunicat prin care comisia de evaluatori își exprimă, printre altele, opinia că deficitul bugetar din 2019, în lipsa oricăror măsuri de corecție, va trece de 3% din PIB, urmând a fi cu 0,9 procente peste ținta guvernului de 2,75% din PIB (adică, 3,6-3,7% din PIB). „O reducere a deficitului fiscal ar însemna o rată a inflației mai redusă și o politică monetară mai relaxată, ceea ce ar fi bine pentru competitivitate. Realizarea țintei de deficit bugetar propuse pentru 2019, de 2,7 la sută din PIB, ar constitui un prim pas în acest sens. În estimarea noastră, îndeplinirea acestui obiectiv ar necesita măsuri suplimentare de reducere a deficitului echivalente cu 0,9% din PIB. Un angajament credibil de reducere a deficitului la 1,5 procente din PIB până în 2022 ar consolida în continuare încrederea în cadrul bugetar și va ajuta reducerea vulnerabilităților economiei României”, se preciza în comunicatul echipei de evaluatori ai FMI.

Probabil, cel mai facil mod de reducere a deficitului bugetar este acela al renunțării la o parte din majorările de pensii, prevăzute de proiectul de lege aflat în dezbatere parlamentară, care ar crea un plus la cheltuieli de aproximativ 4% din PIB. „Legea privind pensiile, aflată în prezent în dezbatere parlamentară, justifică o reevaluare pentru a echilibra nevoile sociale și sustenabilitatea fiscală. Dispozițiile din proiectul actual de lege vor crea noi cheltuieli de aproximativ 4 puncte procentuale din PIB. Acest lucru ar adăuga o presiune severă asupra finanțelor publice, va împovăra generația tânără și va determina renunțarea la o serie de cheltuieli prioritare pentru investiții publice, educație și sănătate”, avertizau membrii echipei de evaluatori ai FMI.

De altfel, măsura temperării previzionatei măriri a pensiilor – cu 15% în septembrie 2019 și cu 40% în septembrie 2020, conform proiectului Legii Pensiilor – a fost sugerată chiar de reprezentanții FMI în comunicatul respectiv: „Spațiu pentru îmbunătățirea poziției fiscale există și pe partea de cheltuieli. Structura bugetului poate fi îmbunătățită prin moderarea creșterii cheltuielilor fixe – a salariilor și a pensiilor – , făcând în același timp loc pentru mai multe investiții. Eficiența cheltuielilor poate fi îmbunătățită prin eficientizarea în continuare a procesului de achiziții publice și a revizuirii cheltuielilor”.

Sustenabilitatea fiscală, în pericol

Aceeași îngrijorare a fost manifestată și de către Comisia Europeană, în Recomandarea Consiliului privind Programul național de reformă al României pentru 2019, care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru 2019. Conform documentului CE, „noua Lege a pensiilor, adoptată de parlament în decembrie 2018, este susceptibilă să pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice. Punctul de pensie, adică principalul parametru utilizat pentru indexarea pensiilor, urmează să fie majorat cu 15% în septembrie 2019 și cu 40% în septembrie 2020”.

Comisia avertizează că nu numai punctul de pensie, care va crește, constituie o problemă pentru sustenabilitatea finanțelor publice, ci și o serie de alți parametri utilizați pentru calcularea pensiilor. „Legea pensiilor ar urma să modifice o serie de parametri utilizați pentru calcularea pensiilor. (…) În plus, perioada de cotizare utilizată la calcularea unei pensii va fi scurtată, ceea ce va duce la creșterea cheltuielilor cu pensiile noi. Pe de altă parte, eliminarea indicelui de corecție pentru pensiile noi (care stabilea o legătură parțială între prima pensie și salariu) va atenua creșterea globală a cheltuielilor cu pensiile cauzată de ceilalți parametri. Anumite probleme structurale care afectează adecvarea pensiilor rămân nesoluționate. Vârsta medie efectivă de pensionare este apropiată de media UE, dar nu este aceeași pentru femei și bărbați. Acest lucru, cuplat cu o perioadă de contribuție mai scurtă în cazul femeilor, duce la un decalaj de pensii considerabil între bărbați și femei”, precizează recomandarea Comisiei.

Ne trebuie politici fiscale prudente

Și Banca Națională a României, fără a menționa explicit pensiile, dar menționând cadrul mai general al creșterii cheltuielilor sociale (în care sunt incluse și pensiile), atenționează asupra unei înrăutățiri a poziției fiscale a României în 2019 și 2020.

„Anul bugetar 2018 s-a încheiat cu un deficit de 3% din PIB, conform metodologiei europene. Deficitul bugetar pentru primele trei luni ale anului 2019 a fost de 0,54% din PIB, cu 0,07 puncte procentuale mai mare față de valoarea înregistrată în aceeași perioadă a anului precedent. În plus, cheltuielile cu dobânzile s-au majorat cu 25% în cursul anului 2018, continuându-și ascensiunea în primul trimestru al anului 2019 (+15%). Estimările Comisiei Europene indică o înrăutățire a poziției fiscale, deficitul structural fiind previzionat la 4,8% pentru anul 2020, față de 3,6% pentru anul 2019, pe fondul creșterii cheltuielilor sociale”, se arată în ultimul Raport asupra stabilității financiare, făcut public de BNR la începutul acestei luni. În acest context, BNR consideră că sunt necesare măsuri pentru respectarea valorii asumate a deficitului structural, de 1% din PIB, în conformitate cu ținta stabilită prin Legea responsabilității fiscal-bugetare și prin Pactul de stabilitate și creștere.

„Implementarea unei politici fiscale prudente este esențială pentru prezervarea stabilității financiare, având în vedere inclusiv deținerile importante de titluri de stat din portofoliul băncilor”, conchide BNR.

E de rău – o știe și guvernul

Culmea este că inclusiv Guvernul României este conștient de pericolul destabilizării bugetului prin mărirea pensiilor. Astfel, în Raportul de fundamentare a Planului național de adoptare a monedei euro, „realizat sub coordonarea doamnei Prim-Ministru Vasilica-Viorica Dăncilă”, conform respectivului document, se arată că „pensiile sunt calculate printr-un algoritm care are la bază puncte de pensie, stabilite prin compararea salariului cu media lunară. În câteva rânduri, stabilirea pe criterii politice (fără acoperire cifrică în colectarea contribuțiilor de asigurări sociale) a făcut ca Bugetul de Asigurări Sociale să înregistreze deficite semnificative, finanțate prin transferuri de la Bugetul de Stat, care, din această cauză, a înregistrat el însuși deficite importante. De exemplu, din deficitul general consolidat de 3% din PIB înregistrat în anul 2017, circa 2,7% din PIB l-a reprezentat deficitul Bugetului de Asigurări Sociale. Reformele parametrice ale Pilonului I întreprinse în anii 2000-2003 și, din nou, în anii 2010 – 2012, au repus temporar lucrurile pe o traiectorie sustenabilă, dar au fost reversate prin noi decizii necorelate cu realitatea economică”.

Sistemul de pensii din România are o serie de particularități importante, ce nu se regăsesc în cadrul sistemelor de pensii din țări dezvoltate ale UE, fiind de tip contribuții definite, însă cu garantarea contribuțiilor nete. Acest sistem funcționează structural diferit de sistemele de pensii cu beneficii definite, existente în majoritatea țărilor din zona euro, dar și de sistemele de tip contribuții definite pure (care nu au nicio formă de garantare a beneficiilor). În România, Pilonul I de pensii este format din pensiile de stat obligatorii, organizate pe baza mecanismului pay-as-you-go (PAYG), finanțat din contribuții sociale care sunt direcționate către Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) și distribuite către pensionari.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele