Schița legii spălării banilor, care trebuia să fie pusă în acord cu normele Uniunii Europene în materie, a născut tensiuni politice și a îngrijorat societatea civilă deoarece ignoră principiile Directivei Europene.

PSD a pierdut pentru a doua oară în mai puțin de o lună majoritatea la Camera Deputaților. Vinovată, de astă dată, este legea pentru combaterea spălării banilor. Dar mai ales modul în care PSD a înțeles să-și tranșeze relația cu societatea civilă, cu ocazia implementării unei directive europene de combatere a spălării banilor în legislația națională. 

Pe 19 iulie, Comisia Europeană a anunțat că trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru că nu a pus în aplicare normele în materia combaterii spălării banilor. Termenul pentru transpunerea directivei europene: 26 iunie 2017. Până pe 29 octombrie 2018, guvernul trebuia să-și depună memoriul de apărare în acest caz. La termen se adaugă 10 zile pe considerente de distanță. Până atunci, proiectul trebuie votat de parlament, să treacă de filtrul Curții Constituționale și să fie promulgat de președinte. Inițial, proiectul a fost respins la votul din plen, dar liderul deputaților PSD, Daniel Suciu, a cerut reluarea votului pe motiv că au fost „colegi în sală care nu apărut la vot”. Legea a trecut cu 170 de voturi pentru. Opoziția a anunțat că va ataca legea la Curtea Constituțională, iar liderul UDMR, Kelemen Hunor, a calificat reluarea votului drept „o porcărie”. Dincolo de jocurile legate de vot și de testarea deținerii majorității pentru PSD, legea are numeroase alte semnificații care duc spre un subiect sensibil, cum este cel al finanțării ONG-urilor. Pe de o parte, s-a vorbit de abuzul comis asupra lor prin proiectul de lege, iar, pe de altă parte, de serviciile făcute UDMR prin introducerea unor amendamente cu dedicație care să cruțe UDMR de la a da socoteală despre sursele sale de finanțare. UDMR se scutură însă de acuzații și spune că nu au ce căuta într-o lege de combatere a spălării banilor prevederi care privesc activitatea organizațiilor neguvernamentale. Un demers similar, care a vizat activitatea ONG-urilor, a fost inițiat în luna martie de deputații PSD Șerban Nicolae și Liviu Pleșoianu. Proiectul a fost criticat în termeni duri de Comisia de la Veneția, care a acuzat intimidarea societății civile. 

Prevederile controversate 

Legea de combatere a spălării banilor conține prevederi care intră în contradicție cu directiva europeană ce se vrea transpusă în legea românească. Printre acestea, și cea prin care se acordă un răgaz de 18 luni pentru proprietarii de acțiuni la purtător pentru ca acestea să treacă la vedere. 

O altă decizie controversată e cea prin care ONG-urile sunt obligate să raporteze statului ce beneficiari au în acțiunile lor, inclusiv cele caritabile. 

De asemenea, potrivit proiectului, băncile vor fi obligate să raporteze către Oficiul de Spălare a Banilor orice tranzacție mai mare de 2.000 de euro făcută de românii care trimit sau primesc bani în și din străinătate.

Vizate sunt și persoanele care au deținut sau dețin funcții de demnitate publică și care vor fi obligate să declare orice tranzacție sau deschidere de cont bancar. 

Proiectul conține și un amendament despre care s-a spus că este cu dedicație pentru UDMR, pentru că sunt scutite de la raportarea beneficiarilor finali ONG-urile minorităților. Or, prevederea rămâne valabilă pentru toate celelalte ONG-uri.

Liderul UDMR Kelemen Hunor a ignorat însă acuzațiile și a criticat în termeni foarte duri reluarea votului, arătându-se nemulțumit de faptul că ONG-urile au fost „amestecate” în legea de spălare a banilor, reclamând manipularea directivei europene: „Nu este transpunerea Directivei. Nu trebuia să amesteci ONG-urile în această poveste. Nu trebuie să spui că ONG-urile așa la modul general reprezintă un pericol și ei spală bani, pentru că pui ștampila pe toate organizațiile din țară. (…) Eu cred că nu ar trebui să facă nimeni o chestiune de manipulare din directivă, că acest lucru se întâmplă foarte des în România”, a spus liderul UDMR. Întrebat dacă exceptarea fundațiilor care aparțin minorităților nu a fost un troc pentru ca proiectul să treacă la vot, Kelemen Hunor a negat vehement: „Noi cum am votat? Ce troc a fost? Ați văzut votul nostru? Încercați o deducție logică. Ce troc, când noi am votat împotrivă?”

ONG-urile, nemulțumite

Nemulțumite, 40 de asociații și fundații au criticat proiectul de lege, arătând că prevederile sale au ca scop blocarea activității societății civile. „Fără niciun temei, legea plasează societatea civilă în aceeași categorie de risc financiar cu furnizorii de servicii de jocuri de noroc și cu instituțiile bancare”, se arată în scrisoarea comună a celor 40 de ONG-uri. Acestea sunt nemulțumite de „caracterul excesiv” al legii care obligă ONG-urile să-și raporteze beneficiarii, cu amenințarea dizolvării organizației în cazul în care nu o fac.

Proiectul include noțiunea de „beneficiar real” în cazul asociațiilor și al fundațiilor și înțelege prin acesta „persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociația sau fundația a fost înființată sau funcționează”. Cel mai adesea, persoane aflate în situații limită pentru care familia e cea care înființează o fundație.

PSD, la a doua tentativă de punere a societății civile sub control 

 Manifestațiile desfășurate iarna trecută în toată țara împotriva OUG 13 au enervat coaliția PSD-ALDE. Liderii coaliției au comentat critic evenimentele, susținând că acestea s-ar fi produs ca efect al unei manipulări externe de care s-ar face responsabile „rețeaua de fundații finanțate de miliardarul american George Soros” și companiile multinaționale occidentale. Imediat după retragerea OUG 13 și încetarea protestelor, parlamentarii PSD Liviu Pleșoianu și Șerban Nicolae au introdus pe agenda Senatului, în regim de urgență, un proiect de lege care reglementa activitatea organizațiilor non-guvernamentale. Motivația inițiatorilor: transparentizarea activității ONG-urilor. Atât reprezentanții ONG-urilor, cât și liderii opoziției au criticat condițiile restrictive ale proiectului de lege, care ar permite puterii politice să reprime activitatea ONG-urilor care s-ar opune politicilor sale. Proiectul, adoptat tacit de Senat în noiembrie trecut, prevede că fundațiile și asociațiile sunt obligate să publice, la fiecare șase luni, o declarație detaliată de venituri și cheltuieli, în care să fie menționată fiecare persoană care a dat bani respectivei fundații sau asociații și valoarea acestui venit. Dacă acest lucru nu se întâmplă la timp, ONG-ul respectiv își încetează „de îndată” activitatea. Cerințele sunt imposibil de aplicat în cazul ONG-urilor care strâng donații pe bază de SMS. Cei mai mulți deținători de astfel de ONG-uri sunt membri ai familiei unei persoane aflate în suferință. Ei au explicat nu doar că este imposibilă identificarea sponsorilor care, în baza unui SMS, susțin financiar aceste cazuri, dar, presupunând că ar primi accesul la baza de date a operatorului de telefonie, ar însemna ca ONG-urile să-și angajeze o armată de oameni care să monitorizeze listele cu sute de mii de donatori. Or, activitatea acestor ONG-uri se bazează cel mai adesea pe activități de voluntariat ale celor care vor să susțină civic cauzele respective. Guvernul Tudose a dat aviz negativ acestui proiect. La nici o lună, guvernul a căzut, după o serie de conflicte înverșunate între premierul Mihai Tudose cu șeful PSD, Liviu Dragnea. 

Proiectul lui Nicolae și Pleșoianu a primit critici dure din partea Comisiei de la Veneția, care și-a exprimat „îngrijorarea serioasă” cu privire la obligarea fundațiilor și asociațiilor de a publica, la fiecare șase luni, în Monitorul Oficial, o declarație detaliată de venituri și cheltuieli. 

Liviu Pleșoianu este unul dintre politicienii români preferați de site-ul de știri rusesc Sputnik, care îi apreciază pozițiile radicale împotriva luptei anticorupție și pe cele antioccidentale. 

PSD, epigon al lui Putin și Orban

În 2012, președintele rus Vladimir Putin a adoptat o lege care privește înregistrarea organizațiilor neguvernamentale ca agenți străini, după o serie de proteste ale opoziției pe care Putin le-a pus de seama intervenției puterilor străine. „ONG-urile îndeplinesc funcția de cal troian pentru puterile străine cu scopul de a genera tulburări sociale în Rusia”, a spus Putin. Legea forțează ONG-urile finanțate din străinătate să se înregistreze ca „agenți străini” și să facă rapoarte despre sursa care „a generat veniturile” și la felul în care au fost cheltuiți banii. Altfel, ONG-urile vor fi dizolvate sau acuzate de infracțiuni financiare. În 2015, Putin a mai dat o lege, cea a „organizațiilor indezirabile”. Membrii lor sunt acuzați de infracțiuni la adresa securității naționale. Vizată: National Endowment for Democracy, finanțată de miliardarul George Soros, Human Rights Watch, Amnesty International și Transparency International au intrat și ele sub incidența legii care le declară „agenți străini”, dar nu sunt încă sub incidența celei care le consideră „indezirabile”. Putin a semnat și legea care-i permite guvernului să listeze ca „agenți străini” posturi străine care transmit din Rusia. Vizată: Radio Europa Liberă. 

Premierul ungar Viktor Orban a adoptat și el o lege care obligă ONG-urile care primesc mai mult de 24.000 de euro din străinătate să se înregistreze la tribunal și să declare public finanțarea străină. Comisia Europeană a declanșat o procedură de infringement împotriva Ungariei privind adoptarea acestei legi. 

Și Ucraina a adoptat o lege împotriva ONG-urilor specializate pe monitorizarea faptelor de corupție, iar președintele moldovean Igor Dodon pregătește o lege similară.