Fostul premier Victor Ponta, care a avut și o carieră de procuror, consideră că ordonanța adoptată luni de guvern este inoportună. „Nu poți să modifici prin ordonanță un sistem important cum e Justiția”, a spus Ponta. „Chiar nu înțeleg de ce au lucrat un an și ceva la legi dacă imediat trebuie să le modifice prin ordonanță. E un gen de instabilitate legislativă care creează confuzie”, a mai spus el.
Comisia de la Veneția va adopta o opinie definitivă privind proiectele de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală în sesiunea sa plenară din 19-20 octombrie. Comisia a emis deja o opinie preliminară în iulie, prin care a amendat modificările aduse de coaliția majoritară la legile Justiției. Experții comisiei au anunțat că vor avea un schimb de opinii cu Florin Iordache, președintele comisiei speciale prin care au fost modificate legile Justiției. În ciuda opiniei preliminare a Comisiei, Parlamentul României a adoptat deja modificările la cele trei legi esențiale ale Justiției. Mai mult, săptămâna trecută a fost promulgată și ultima dintre legi, cea prin care se modifică statutul magistraților, după ce președintele Iohannis a epuizat toate căile de atac. Actul normativ va reduce substanțial atribuțiile șefului statului în domeniul numirii șefilor de la Parchetul General, DNA și DIICOT.
Între timp, Curtea Constituțională a declarat Codul de procedură penală parțial neconstituțional. Judecătorii CCR au admis o parte dintre sesizările formulate de președintele Klaus Iohannis, de Curtea Supremă și de partidele de opoziție. În consecința deciziei CCR, Codul de procedură penală se va întoarce în parlament pentru a fi pus în acord cu prevederile constituționale.
Acesta este momentul în care Tudorel Toader a dat Ordonanța de urgență de modificare a legilor Justiției, luni fiind ultima zi în care o mai putea face, pentru că apoi acestea ar fi intrat în vigoare așa cum au fost adoptate de Parlament, fără amendamentele Comisiei de la Veneția.
Ordonanța i-a nemulțumit, deopotrivă, pe cei care au lucrat la legile Justiției în comisia specială condusă de Florin Iordache, pe reprezentanții Opoziției, dar mai ales pe cei din sistemul anchetelor penale care acuză intenții de epurare a procurorilor incomozi din dosarele sensibile pentru puterea politică.
Tensiuni între membrii comisiei care au modificat legile Justiției și ministrul Tudorel Toader
Înainte chiar de adoptarea ordonanței în ședința de guvern de luni, membrii comisiei speciale de modificare a Legilor Justiției – Florin Iordache, Șerban Nicolae și Eugen Nicolicea – și-au exprimat nemulțumirea cu privire la modalitatea prin care ministrul și-a asumat modificările la legile lucrate de ei în parlament. Ei i-au reproșat ministrului Tudorel Toader că nu a stat de vorbă cu ei, autorii legilor Justiției, și că „anulează toată munca” pe care au făcut-o „în materie de reformă a justiției”. Nemulțumirile lor sunt lansate cu doar câteva zile înainte de o posibilă remaniere a guvernului Dăncilă, amânată după ce premierul a plecat într-un turneu în Turcia, Emiratele Arabe Unite și Kuweit. Tudorel Toader a fost desemnat în guvernul Dăncilă de ALDE, partenerul PSD în coaliția de guvernare, iar numele său a fost adesea vehiculat pentru a fi supus remanierii.
Ce prevede Ordonanța
Ministrul a explicat, într-o declarație de presă susținută la Palatul Victoria, care sunt, în opinia sa, cele mai importate modificări aduse legilor Justiției prin ordonanța adoptată luni. Astfel, țintele modificărilor sunt: vechimea în magistratură pentru cei cu funcții de conducere în Parchetul General, DIICOT și DNA; transparența la interviurile candidaților la funcțiile de rang înalt, detașările și delegările procurorilor la cele trei parchete; vechimea în profesie a procurorilor care vor să lucreze la DNA și DIICOT; revocarea procurorului-șef al DNA și al DIICOT; dreptul de vot al reprezentanților societății civile în CSM; reintroducerea ministrului Justiției ca titular al acțiunii disciplinare împotriva procurorilor; revocarea membrilor CSM; pensionarea magistraților.
15 ani vechime în profesie pentru șefi
Prin ordonanța adoptată luni de Executiv, se va înăspri filtrul de selecție pentru accederea în funcții de conducere, sub aspectul vechimii în profesie, pentru cei care vor dobândi funcția de procuror general, prim-adjunctul și adjunctul acestuia de la Parchetul General, DNA și DIICOT. Dacă, în acest moment, vechimea minimă cerută este de 8 ani, pentru a accede în aceste funcții procurorii vor avea nevoie de minimum 15 ani de vechime.
Invocând principiul transparenței, solicitat expres de membrii Comisiei de la Veneția, Tudorel Toader spune că a admis ca interviurile de la Ministerul Justiției cu candidații să fie publice, transmise online și apoi arhivate. Procurorul general Augustin Lazăr spune însă că simpla transparentizare a interviului nu reprezintă o garanție de natură a înlătura dubiile privind diminuarea independenței procurorilor care optează pentru funcții de conducere, câtă vreme rolul decisiv în numirea lor este preluat de ministrul de Justiție. Dimpotrivă, avertizează procurorul general, preluarea controlului asupra numirii lor de ministrul Justiției este de natură să slăbească mai degrabă decât să asigure controlul reciproc și echilibrul puterilor în stat – ministrul fiind numit politic. Lazăr spune că, atâta vreme cât numirea și revocarea procurilor devin instrumente de acțiune ale ministrului de Justiție, există riscul ca procurorii „să nu combată energic corupția în rândurile aliaților politici ai respectivului ministru”. Lazăr este de părere că numirea procurorilor-șefi trebuie făcută, așa cum a și solicitat, de altfel, CSM: la propunerea secției de procurori din CSM, formulată în urma unui interviu public, cu avizul ministrului, de către Președintele României.
Vechimea, condiție de acces la DNA și DIICOT
Schimbări sunt și în ceea ce privește delegările procurorilor. Procurorul general nu va mai decide detașările de la parchete, ci Secția pentru Procurori a CSM. „O altă modificare se referă la amânarea intrării în vigoare până la 30 iunie 2019, adică data finalizării exercitării președinției rotative a Consiliului UE de către România. Avem textul de lege care interzice magistraților să mai fie detașați, dar avem un principiu care spune că mandatele în curs nu pot fi afectate. Adică mandatele în curs nu pot fi scurtate, nu pot fi lungite. Pot fi anulate pe motive de revocare. Prin urmare, speranța mea la dumneavoastră ar fi să subliniați diferența dintre a detașa pe cineva pe viitor și a-l menține pe cel care este deja detașat de anul trecut sau de acum doi ani sau de acum o jumătate de an”, a spus ministrul. Făcând referire la cele „două doamne secretar de stat care sunt detașate” la Ministerul Justiției, Toader a anunțat că, „pentru a elimina orice suspiciune, orice dubiu, pentru a nu intra în conflict cu dispoziția sau cu diferitele interpretări, una dintre dânsele și-a dat demisia în cursul acestei dimineți”. E vorba de Marieta Safta, secretarul de stat detașat de la Curtea Constituțională, mâna dreaptă a ministrului de Justiție.
O altă modificare a ordonanței adoptate luni este creșterea vechimii în profesie pentru a putea accede ca procuror la DNA și DIICOT. Dacă după legea veche erau suficienți 6 ani de vechime în profesie, după legile adoptate în iulie, apărute după modificările din Parlament, erau impuși 8 ani de vechime. De acum înainte ordonanța lui Tudorel Toader impune o vechime de 10 ani.
Măsura, avertizează juriștii, va fi de natură a înlătura mulți procurori din dosarele sensibile, cum sunt cel al Revoluției, al violențelor Jandarmeriei de la protestul din 10 august și chiar din dosarul Tel Drum, instrumentat împotriva liderului PSD Liviu Dragnea. Procurorul de caz Alexandra Lăncrănjan nu avea 8 ani de vechime în profesie la momentul iulie 2018, când au fost adoptate legile Justiției, după modificarea lor în comisia Iordache. Între timp, în urma contestării lor la Curtea Constituțională, Lăncrănjan a dobândit vechimea necesară pentru a putea rămâne în continuare procuror în DNA. După ordonanța adoptată luni, ea ar trebui să părăsească DNA. Este și cazul colonelului Ionel Corbu, delegat să lucreze în dosarul violențelor Jandarmeriei de la mitingul diasporei din 10 august. El are vechime de 20 de ani, însă nu are grad profesional de Parchetul General, ci de parchet de tribunal. De asemenea, trei dintre cei șase procurori militari delegați să instrumenteze dosarul Revoluției ar putea să nu mai lucreze în dosar.
Pe de altă parte, nu se știe încă dacă prevederile ordonanței se vor aplica și celor care au respectat condițiile legii la data numirii, detașării sau delegării lor într-unul dintre cele trei parchete. Una este condiția procurilor delegați / detașați de șefii de parchete și alta este condiția celor instalați definitiv pe post, prin concurs. Potrivit prevederilor OUG prezentate luni de ministrul Justiției, susținerea și câștigarea unui concurs, cu respectarea tuturor rigorilor legii în vigoare, nu ar mai fi o garanție pentru menținerea pe post, în lipsa vechimii de zece ani în profesia de procuror. Au fost deja semnalate de presă situații ale unor servicii teritoriale ale DNA care ar rămâne fără procurori dacă OUG s-ar aplica așa cum a prezentat-o ministrul Toader. E cazul DNA Constanța, unde doar procurorul-șef și un procuror de la judiciar ar mai îndeplini condițiile impuse de ordonanța lui Toader. „Atât numirea, cât și delegarea procurorilor s-au realizat cu respectarea condițiilor legale în vigoare, iar nesocotirea acestui fapt ar duce la încălcarea principiului stabilității procurorului, a principiului neretroactivității legii, a identității statutului juridic constituțional al judecătorilor și al procurorilor în ceea ce privește numirea și delegarea acestora și va conduce la blocarea activității și imposibilitatea finalizării unor cauze extrem de importante, în special aflate pe rolul Secției parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA și DIICOT”, atrage atenția Ministerul Public, condus de procurorul general Augustin Lazăr.
Reversul medaliei: deficit de personal
Ordonanța de urgență prevede și o serie de modificări în ceea ce privește pensionarea anticipată a magistraților. Dacă varianta inițială a OUG prevedea amânarea pensionărilor anticipate până pe 31 decembrie 2022, cea adoptată de Guvern luni prevede amânarea doar până la finele anului 2019. „Comisia de la Veneția spune că ar fi o problemă dacă s-ar pensiona judecătorii, procurorii la 20 de ani de activitate efectivă. Înțeleg că ar fi aproape 2.100 de magistrați care ar dobândi vocație la pensionare la 20 de ani. Asta nu înseamnă că, dacă legea intră mâine în vigoare, toți 2.100 s-ar pensiona a doua zi. Probabil unii s-ar pensiona, alții ar lua decizii de pensionare și ar rămâne cu decizia pe care să o folosească la momentul la care fiecare îl consideră oportun. Deci propunerea a venit de la CSM, CCR a validat această soluție, că e treabă de oportunitate, nu e treabă de constituționalitate, dacă pensionezi pe cineva la 20 sau la 25 de ani. Comisia de la Veneția zice că este o problemă, pentru că s-ar crea un deficit de personal. Și atunci, pentru a obține un echilibru între dorințele unora dintre magistrați, poate, de a se pensiona la 20 de ani de profesie efectivă de magistrat, de a respecta decizia CCR care a considerat soluția constituțională, pentru că e de oportunitate, de a răspunde preocupărilor Comisiei de la Veneția care spun că s-ar crea un deficit de personal, s-a propus și s-a adoptat soluția amânării până la finele anului 2019, timp în care se va vedea cum se așază sistemul”, a mai spus ministrul.
Corelată cu restricția accesului în funcție de vârstă, măsura ar putea determina un gol de procurori în sistem.
Ministrul Justiției aplică sancțiuni
Ministrul Justiției va putea sesiza, în cazul procurorilor, Inspecția Judiciară, care va putea declanșa cercetarea disciplinară a acestora. Tudorel Toader și-a justificat măsura prin faptul că însăși Constituția ar stabili că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției. Ministrul susține că, dacă nu și-ar crea instrumentele de control asupra activității procurorilor, atunci prevederea din Constituție ar rămâne „pur declarativă”. Tudorel Toader a invocat în sprijinul său și decizia CCR care – spune el – clarifică raportul dintre ministrul Justiției și procuror, dintre ministrul Justiției și președintele republicii în procedura de numire. „De ce am considerat necesară această soluție? Cel puțin din două motive. Unu, prin raportare la 132 din Constituție, care spune că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției. Autoritatea aceasta administrativă, evident că nu intri pe fondul dosarului, să nu încalci independența, nici nu e posibil, autoritatea aceasta ar fi pur declarativă dacă n-ai avea și un instrument juridic, pentru a interveni în ipotezele în care s-ar constata abateri de la normele comportamentale ale procurorilor. Deci 132 din Constituție și în același timp decizia CCR mult dezbătută clarifică raportul dintre ministrul Justiției și procurori, pe de o parte, și clarifică raporturile dintre ministrul Justiției și președintele republicii, pe de altă parte, în procedura de numire. Personal, am un an și jumătate de când sunt ministru. N-am folosit niciodată acest instrument, să sesizez Inspecția Judiciară și îmi doresc, cât mai rămân ministru, să nu ajung la concluzia oportunității unui astfel de demers.”
40 de procurori obligați să părăsească Parchetul General, DNA și DIICOT după adoptarea OUG
40 de procurori vor părăsi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv Secția parchetelor militare, DNA și DIICOT ca urmare a intrării în vigoare a modificărilor privind delegările făcute de guvern luni prin OUG de modificare a legilor Justiției, transmite Parchetul General. „Numărul procurorilor cărora le încetează delegarea, ca urmare a faptului că nu au grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, este: la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – 16 procurori (inclusiv Secția parchetelor militare); la Direcția Națională Anticorupție – 20 procurori; la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – 4 procurori”, a transmis Parchetul General luni seară, ca răspuns la o solicitare de presă.