Martie: deficitul poate ajunge la 2% din PIB

36
6 minute de lectură

Este o adevărată încântare să privești bugetul de stat pe primele două luni ale anului. Nu pentru că ar fi cifre foarte bune sau pentru că vedem un echilibru sănătos. Ci pentru că este ultimul buget așa-zis „normal”. Începând cu luna martie, bugetul va fi cu totul altul.

Totul va fi altfel, în sensul că vom vedea, în același timp, o reducere a veniturilor și o creștere a cheltuielilor. Și, implicit, o explozie a deficitului.

Până la „cutremurul” bugetar din luna martie, execuția bugetului pe primele două luni ne arată câteva dezechilibre ale economiei. Este cazul deficitului bugetar care a urcat în primele două luni ale anului la 8,3 miliarde lei, cu trei miliarde de lei mai mult decât anul trecut. Deficitul din primele două luni ale acestui an reprezintă 0,73% din PIB, un nivel mare pentru începutul de an. Dar, comentariul pe această temă este de prisos întrucât până la sfârșitul anului, produsul intern brut va fi revizuit în scădere.

Va fi, cu siguranță, o revizuire în scădere a PIB

Este absolut clar că nu vom mai putea vorbi despre un PIB de 1.141 miliarde de lei, atât cât este prognozat, ci de un nivel mai redus. Cu cât, rămâne de văzut. În același timp, deficitul bugetar va urca substanțial din cauza cheltuielilor cu combaterea pandemiei de coronavirus și cu cele de stimulare a economiei.

Să ne întoarcem la primele două luni ale anului. Deficitul bugetar în creștere este pus pe seama majorării rambursării de TVA (de la 2,49 miliarde de lei, anul trecut, la 3,22 miliarde de lei, în primele două luni ale acestui an), creșterea alocărilor pentru investiții (cu 1,63 miliarde de lei mai mult decât anul precedent) și avansul plătit în contul ajutoarelor naționale tranzitorii din sectorul agricol, în plus cu 1,29 miliarde de lei.

La o primă vedere, deficitul crescut are cauze „nobile”, care susțin economia. Problema este, ca de fiecare dată în ultimii ani, eficiența folosirii banilor publici, respectiv orientarea fondurilor către proiectele prioritare.

Veniturile bugetare au avut un salt bun (aproximativ 10% față de anul precedent), dar creșterea cheltuielilor a fost și mai mare ajungând la un plus 14%. 

Pensiile impozitate au ajuns să contribuie la creșterea veniturilor bugetare

În ceea ce privește veniturile, sunt câteva capitole care atrag atenția. De exemplu, au crescut încasările din impozitarea pensiilor cu aproximativ 42%. Ceea ce înseamnă că tot mai multe pensii au ajuns să fie impozitate prin creșterea continuă a punctului de pensie. Nu vorbim de impozitarea pensiilor mari sau a pensiilor speciale, ci despre intrarea în zona de impozitare a tot mai multor venituri din pensii.

Nu mai surprinde căderea încasărilor din impozitul pe profit, pentru că în economia românească mai sunt foarte puține companii care plătesc acest impozit. De altfel, dacă luăm în calcul noile condiții din economie, bugetul nici nu mai are sens să mizeze anul acesta pe veniturile din impozitarea profitului, pentru că profiturile nu vor mai fi distribuite acționarilor.

În total, bugetul de stat adună puțini bani din impozitul pe venit, doar 4,2 miliarde de lei, colectările importante fiind făcute de la contribuțiile de asigurări care sunt de cinci ori mai mari decât impozitul pe venit, respectiv de aproximativ 20 de miliarde de lei. Contribuțiile au urcat cu 11% față de anul precedent și au fost influențate atât pozitiv, cât și negativ.

Scutirile de la plata contribuțiilor sociale reduc încasările bugetare

Statistic, contribuția negativă a încasărilor bugetare este influențată de faptul că în luna februarie 2019 a intrat în vigoare scutirea salariaților din domeniul construcțiilor și sectoarele industriale conexe de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate și reducerea contribuției asiguratorii în muncă datorate.

Totodată, în februarie 2020, s-a relaxat regula privind contractele de muncă cu timp parțial de muncă (noi prevederi introduse de guvernul Orban privind impozitarea contractelor part-time), ceea ce a dus la o scădere a încasărilor la buget cu 82 de milioane de lei).

Încasările din TVA sunt, în primele două luni ale anului, de 11,5 miliarde de lei în primele două luni ale anului 2020, în creștere cu 6,7% față cele înregistrate în perioada similară a anului 2019. Taxa pe valoarea adăugată este al doilea cel mai important capitol în ceea ce privește veniturile bugetare. Reprezentanții Ministerului Finanțelor arată că veniturile brute din TVA, exclusiv restituirile taxei, au o creștere cu 11,4% față de anul precedent, în concordanță cu dinamica evoluției macroeconomice, respectiv creșterea cifrei de afaceri în comerț, servicii și industrie, care cresc cu 11%.

Cheltuieli tot mai mari: pensii, salarii bugetare, bunuri și servicii

Cheltuielile bugetare au crescut cu 15% față de anul trecut, cele mai mari creșteri fiind înregistrate la capitolele cheltuieli cu asistența socială (16%), cele cu bunuri și servicii (14%) și cheltuielile de personal (10%). Ceea ce înseamnă creșteri de salarii bugetare de pensii și cu bunuri și servicii, în special medicamente.

De asemenea, cheltuielile cu subvențiile au avut o creștere importantă, de 2,5 ori, dar expansiunea vine ca urmare a plății subvențiilor agricole.

Este un buget de ținut minte. Din luna martie, situația bugetară va fi cu totul alta. O imagine aproximativă putem avea plecând de la bugetul pe anul trecut. Dacă luăm în calcul, la nivelul primelor trei luni, o scădere a veniturilor bugetare cu doar 10% și creștere a cheltuielilor cu 10% (un scenariu moderat) vom ajunge la un deficit cuprins între 20 și 24 de miliarde de lei. Ceea ce va însemna aproape o triplare față de primele două luni ale anului și un nivel de aproximativ 2% din PIB. Acesta ar putea fi doar începutul, pentru că anul acesta va fi și pentru economia românească, la fel ca pentru toate economiile lumii, unul complet atipic. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele