Măsurile de izolare ar putea costa între 0,7% şi -3,0% din PIB-ul global. Ce măsuri fiscal-monetare s-au luat pentru a combate scăderea PIB?

17
9 minute de lectură

Măsurile fiscal-monetare luate de ţările din Europa, America şi Asia pentru combaterea răspândirii coronavirusului şi efectelor economice sunt timide, chiar dacă ele reprezintă un mesaj că “orice este nevoie” va fi folosit în această luptă, consideră specialiştii Euler Hermes, transmite Mediafax.

“În ultima săptămână, factorii de decizie politică au ieşit în faţă, întrucât măsurile de izolare ar putea costa între 0,7% şi -3,0% din creşterea PIB în funcţie de ţară şi de gravitatea blocajelor. Pe lângă măsurile care vizează menţinerea unei stavile asupra contagiunii şi sporirii rezistenţei sistemelor naţionale de sănătate, măsurile de politică fiscală şi monetară, din Italia până în Marea Britanie şi Germania, au fost anunţate sau vor fi anunţate într-un efort de a atenua contracţia economică accentuată care este probabil să aiba loc în primul semestru al anului 2020”, arată analiştii Euler Hermes.

În ciuda acestui fapt, specialiştii subliniază că aceste măsuri vor oferi doar suporturi bilanţiere şi vor atenua efectele negative, încercând să prevină o criză financiară cu drepturi depline şi/sau o creştere bruscă a insolvenţelor şi a şomajului.

“Companiile mici şi mijlocii vor fi cele mai impactate de efectele pandemiei de Covid-19. De aceea, este cu atât mai important, ca România să aibă un pachet de măsuri economice menite să susţină şi să protejeze atât companiile cât şi pe angajaţii acestora,” spune Cristina Olteanu, director de risc la Euler Hermes România.

Italia: Pachetul fiscal de 25 miliarde de euro pare supradimensionat dar este binevenit. Prognoza interimară a Euler Hermes pentru Italia este o recesiune de -2,5% în 2020. Ca urmare, nivelul datoriei publice a Italiei va urca probabil la peste 140% din PIB anul viitor. Diferenţialul de dobândă al obligaţiunilor emise de statul italian pe o scadenţă de 10 ani ar putea creşte în continuare pe măsură ce vor aparea ştirile economice negative (Indicele sectorului manufacturier şi de servicii – PMI, Indicele producţiei industriale, primele estimări ale Produsului Intern Brut), confirmând dimensiunea şocului pentru primul semestru din 2020, prin urmare plasa de siguranţă oferită de Banca Centrală Europeană va fi esenţială.

Jumătate din pachet va fi lansat pe 13 martie, restul acţionează ca rezervă, acest pachet include: măsuri sanitare de urgenţă, şi (i) compensaţii pentru lucrătorul care se confruntă cu concedieri temporare; (ii) fond de garantare pentru IMM-uri; (iii) moratoriu fiscal şi amânarea plăţilor la împrumuturile ipotecare şi a altor împrumuturi (în cooperare cu băncile private); (iv) compensaţii pentru societăţile care suferă o pierdere a cifrei de afaceri mai mare de 25 %. Nu se poate exclude faptul că o parte a pachetului va trebui să fie cheltuit pentru sectorul bancar în a doua parte a anului dacă băncile locale continuă să prezinte rate ridicate ale creditelor neperformante.

“Orice ar fi nevoie” al cancelarului german Merkel nu pare să fie încă motto-ul Europei. În primul rând, Comisia Europeană a anunţat înfiinţarea unui fond de investiţii timid al UE de 25 de miliarde EUR (0,2 % din PIB-ul zonei euro) pentru a sprijini lichiditatea sectorului privat şi pentru a stimula rezilienţa sistemelor naţionale de asistenţă medicală. În plus, normele fiscale şi de ajutor de stat ale UE vor fi relaxate pentru a permite ţărilor să cheltuiască mai mult pe sistemele de sănătate şi/sau măsuri de reducere a impozitelor pentru sectorul privat. Cu toate acestea, ar fi de dorit un sprijin fiscal mai consistent din partea Uniunii Europene, pentru a contracara marja limitată de manevra fiscală în ţări incluzând Italia – chiar dacă este probabil ca normele fiscale ale UE să fie suspendate temporar. Deocamdată totuşi politicii fiscale a UE îi lipseşte coordonarea. Toate măsurile fiscale europene şi naţionale combinate totalizează în prezent doar aproximativ 75 de miliarde EUR (faţă de 200 de miliarde EUR anunţate în noiembrie 2008).

Banca Centrală Europeană (BCE) nu poate dezamăgi. Preşedintele BCE Christine Lagarde a declarat că Banca Centrală se va alătura foarte repede tendinţei globale de relaxare chiar în această săptămână. Având în vedere aprecierea notabilă a EURO şi confirmând coordonarea politicilor la nivel global, ne aşteptăm ca BCE să reducă rata de depozit cu 0.10% pana la -0,6 %. Cu toate acestea, deşi măsurile generale de politică monetară acomodativă cum ar fi reducerea ratei dobânzii, pot contribui la creşterea încrederii pieţelor şi la prevenirea unei înăspriri nejustificate a condiţiilor financiare, este puţin probabil să contribuie la soluţionarea perturbărilor lanţurilor de producţie şi de aprovizionare sau la convingerea oamenilor să cheltuiască mai mult dacă le este frică să-şi părăsească casele.

Prin urmare, cea mai mare parte a măsurilor BCE care urmează să fie anunţate în această săptămână ar trebui să se concentreze pe furnizarea de lichidităţi suficiente pentru economia reală, inclusiv prin intermediul unor condiţii favorabile de creditare pentru banci (Targeted Longer-Term Refinancing Operations), împreună cu stimulente pentru acordarea de împrumuturi IMM-urilor. În plus, creşte probabilitateaca BCE să majoreze numărul de achiziţii lunare de active la 40 de miliarde EUR/lună şi va înclina o parte din achiziţii către obligaţiunile corporative ca răspuns la cresterea marjelor de risc de credit. La urma urmei, reducerea costului creditului va ajuta doar în a convinge băncile să extindă sau să prelungească liniile de credit. Ar fi mult mai eficient prin contrast, în cazul în care, spre exemplu guvernele ar deveni “creditori de ultimă instanţă”, prin oferirea schemelor de garantare publică la care băncile pot recurge pentru a gestiona riscul expunerii lor de credit. Astfel, pentru a-şi spori capacitatea de manevră, va fi necesară o creştere implicită sau explicită a limitei emitentului.

Marea Britanie este dispusă să facă orice pentru a proteja companiile. Un pachet fiscal de 30 de miliarde de lire (adică 1,3% din PIB) şi o mişcare îndrăzneaţă a Băncii Angliei au fost anunţate. Pe 11 martie, Regatul Unit a anunţat un buget expansionist din care 7 miliarde GBP pentru a sprijini întreprinderile şi persoanele fizice pentru a face faţă “perturbării temporare”, inclusiv reducerile fiscale, împrumuturile şi ajutoarele pentru IMM-uri. Guvernul va: (i) rambursa costul concediului medical de până la 14 zile pentru IMM-uri la un cost de 2 miliarde GBP; (ii) sprijini împrumuturi în valoare de pana la 1 miliard GBP acordate IMM-urilor prin intermediul “programului de împrumut pentru întreruperea activităţii generate de Coronavirus”, dar garantează, de asemenea, împrumuturi bancare ale IMM-urilor acoperind până la 1,2 milioane GBP; (iii) acoperirea pierderilor bancare de până la 80% din valoare; (iv) ratele impozitului pe întreprinderi vor fi eliminate pentru întreprinderile mai mici din sectoarele retail, turism, timp liber, hotelier si domenii conexe (reducere a impozitelor de până la 1 miliard GBP) pentru aproape jumătate din toate proprietăţile comerciale; (v) acordarea de ajutoare în numerar în valoare totală de 2 miliarde GBP întreprinderilor mici; (vi) scutirea de taxe pentru antreprenori în valoare de 3 miliarde GBP. Cheltuielile pentru infrastructură vor fi, de asemenea, accelerate: peste 27 de miliarde GBP pentru construcţie de drumuri noi şi 5 miliarde GBP pentru conexiune de internet îmbunăţăţită în zone îndepărtate ale ţării. Reducerea suplimentară a ratei impozitului pe profit la 17 % în aprilie 2020 (de la 19 % în prezent) a fost anulată conform aşteptărilor şi a fost înlocuită cu mai multe investiţii pentru sistemul public de sănătate (NHS), echivalentul a 5 miliarde GBP ca fond de răspuns în caz de urgenţă pentru serviciile publice.

Bugetul global a depăşit aşteptările cu aproximativ 10 miliarde GBP şi se preconizează că va sprijini creşterea PIB-ului cu o valoare anuală de 0,2 pp, compensând astfel o parte din impactul negativ al epidemiei Covid-19, cu condiţia implementării măsurilor de izolare. Creşterea salariului minim a fost menţinută (la peste 10,50 GBP pe oră), dar o reducere a impozitului a fost pusă în aplicare prin praguri mai mari de asigurare naţională. Conform aşteptărilor, creditul fiscal pentru Cercetare-Dezvoltarea crescut de la 12 la 15%.

Banca Angliei (BoE) s-a alăturat clubului celor care acţionează în regim de urgenţă pentru a face faţă “perturbărilor temporare, dar semnificative ale lanţurilor de aprovizionare şi activităţii reduse care ar putea afecta fluxurile de numerar şi ar putea creşte cererea de credite pe termen scurt din partea populaţiei şi pentru capitalul circulant de la companii”. Măsura a fost mai mare decât se preconiza, decizia de a reduce ratele cu -50bp la 0,25% şi de a introduce un nou sistem de finanţare pe termen lung pentru IMM-uri de aproximativ 100 de miliarde GBP pentru a sprijini împrumuturile fiind luata în unanimitate. În plus, BoE a redus rezerva de capital contraciclica la 0 % din expunerile băncilor faţă de debitorii din Regatul Unit timp de cel puţin 12 luni.

În Germania, cancelarul Angela Merkel s-a angajat să facă “tot ce este necesar” pentru a face faţă crizei, după ce anterior anunţase un pachet fiscal timid în valoare de 12,4 miliarde de euro. Măsurile vizează sprijinirea companiilor afectate de problema lichidităţilor prin accesul la garanţiile de credit şi la facilitati de credit. În plus, guvernul a relaxat restricţiile privind compensaţia pentru muncă pe termen scurt (“Kurzarbeit”). Compensaţia pentru muncă pe termen scurt este plătită acum şi de stat, când 10% dintre angajaţi se confruntă cu reduceri semnificative ale timpului de lucru, în scădere de la o treime. În plus, guvernul s-a angajat să crească investiţiile în perioada 2021-24, însă este puţin probabil ca acest lucru să ajute economia pe termen scurt. Cu toate acestea, pe măsură ce se contureaza criza economică, experţii Euler Hermes se aşteptă ca măsurile fiscale specifice să fie intensificate.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele