Mersul pe sârmă între Atena și Skopje (sub ochii Moscovei)

Principalele partide din Macedonia au eșuat săptămâna trecută în tentativa de a stabili condițiile desfășurării referendumului asupra acordului istoric cu guvernul de la Atena privind denumirea țării. O știre seacă de pe fluxurile agențiilor de presă, dar care ascunde o realitate extrem de complicată. Și un șir de conexiuni care duc mult în afara micului stat din Balcani.

72
9 minute de lectură

Un referendum prin care s-ar adopta schimbarea numelui în Macedonia de Nord ar deschide calea acestei țări către aderarea la NATO și Uniunea Europeană, dar povestea nu e deloc simplă.

Miniștrii de Externe de la Atena și Skopje, Nikos Kotzias și Nikola Dimitrov, au semnat la 17 iunie acordul ce prevede schimbarea numelui actualei Foste Republici Iugoslave a Macedoniei în Macedonia de Nord.

Parlamentul de la Skopje a ratificat acordul. Dar președintele macedonean, Gjorge Ivanov, de centru-dreapta, aflat în opoziție cu guvernul de centru stânga a lui Zoran Zaev, a refuzat de două ori să promulge legea. Guvernul speră să obțină noul nume printr-un referendum, la sfârșitul lunii septembrie.

Problema este că forțe naționaliste, atât din fosta republică iugoslavă, cât și din Grecia, se opun acestei denumiri. Iar amestecul rusesc în această chestiune sensibilă devine tot mai vizibil.

Jocuri rusești în Balcani

Moscova se opune extinderii NATO și este acuzată că folosește diferite forme de soft-power pentru a-și impune interesele în Balcanii de Vest. Cum ar fi susținerea separatismului Republicii Srpska, parte din Bosnia și Herțegovina. Sau implicarea în încercarea de lovitură de stat din Muntenegru, care ar fi urmat să oprească procesul de aderare la NATO a micii republici de la Adriatica. Rusia este acuzată în regiune că întreține starea de nesiguranță, încurajând tulburări naționaliste – inclusiv protestele din Grecia legate tot de schimbarea numelui Macedoniei.

La 11 iulie, Grecia a anunțat că a expulzat doi diplomați ruși pentru că ar fi finanțat și încurajat manifestațiile de protest împotriva acordului greco-macedonean. De asemenea, guvernul de la Atena a anunțat că a interzis altor doi diplomați ruși să intre în țară. Moscova respinge aceste acuzații, dar autoritățile de la Atena se mențin pe poziții.

Într-un interviu acordat luni agenției naționale de presă AMNA, ministrul grec de Externe, Nikos Kotzias, a declarat că nu este îngrijorat în ce privește o eventuală anulare a vizitei planificate a șefului diplomației ruse, Serghei Lavrov.

„Dacă vrea să vină, este bine venit. În cazul în care consideră că trebuie să se alinieze cu cei pe care i-am expulzat sau cu cei cărora nu le-am permis accesul, este dreptul său”, a spus șeful diplomației de la Atena. Vizita lui Lavrov ar urma să pregătească deplasarea pe care premierul Alexis Tsipras intenționează să o facă la Moscova.

Imediat după anunțarea acordului din 17 iunie cu guvernul de la Atena privind acceptarea denumirii de Macedonia de Nord, câteva mii de naționaliști macedoneni au protestat violent în capitala Skopje. Aceștia nu doresc să accepte pentru țara lor alt nume decât Macedonia.

Mulțimea a cerut demisia premierului Zoran Zaev. Un cocktail Molotov a fost aruncat către clădirea Parlamentului și 26 de persoane au fost arestate.

Fotbal și politică regională

Potrivit documentelor Ministerului de Interne al Macedoniei, cel puțin 300.000 de euro au fost destinați oponenților schimbării numelui țării.

Acestea sunt concluziile unei anchete realizate de organizația Investigative Reporting Lab Macedonia, partener al Proiectului de Investigare a Criminalității Organizate și Corupției (OCCRP). Iar faptele sunt cercetate în prezent de autoritățile de la Skopje.

Sumele ar fi fost virate către mai mulți politicieni macedoneni din diferite partide și către o serie de organizații radicale naționaliste. Dar bani ar fi ajuns și la facțiunile ultras ale clubului de fotbal Vardar, care au animat protestele din capitala Skopje. Nu ar fi o surpriză: în Balcani, fotbalul și interesele politice și financiare se întrepătrund adesea, iar facțiunile dure ale galeriilor sunt nu o dată folosite ca forță de șoc.

De altfel, premierul macedonean Ivan Zaev a acuzat „oameni de afaceri greci” cu simpatii pentru Rusia, că au alimentat protestele din țara sa.

Jurnaliștii de investigație Ivan Savvidi, miliardar rus care locuiește în Grecia și fost membru al parlamentului rus.

Savvidi este născut în Georgia. Cunoscut în Grecia drept Savvidis, el a făcut avere din privatizarea celei mai mari companii de tutun din Rusia. Este unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri ai Rusiei, cu o avere estimată de 2 miliarde de dolari.

Savvidi s-a mutat în Grecia la mijlocul anilor 2000. El a cumpărat clubul de fotbal PAOK (antrenat acum de românul Răzvan Lucescu) și a investit în mass-media. Imperiul său de afaceri domină acum orașul Salonic, al doilea ca importanță după capitala Atena, scriu jurnaliștii de investigație din Macedonia. De asemenea, Savvidi s-a făcut cunoscut și prin gesturile lui filantropice, inclusiv donații generoase către așezămintele de la Muntele Athos. El a fost acuzat de ambasadorul Statelor Unite în Grecia că servește interesele lui Vladimir Putin și că s-ar fi implicat în divizarea partidului de centru-dreapta Noua Democrație.

Documentele pe care jurnaliștii de investigație spun că le-au văzut arată că Savvidi a transferat mai multe fonduri în Macedonia. Însă unele plăți au fost făcute în numerar, banii fiind înmânați la granița cu Grecia. Surse din poliție care au cerut să rămână anonime spun că o investigație privind transferurile este în curs de desfășurare, alta privind companiile care pot submina pacea și securitatea regiunii.

Unele dintre transferuri au fost efectuate către grupul Komiti, un fan club al echipei de fotbal Vardar. Membrii săi au luat parte la protestele violente din Skopie și zece dintre ei au fost arestați. Unul dintre huliganii participanți a confirmat reporterilor că grupul a primit bani de la Savvidi. Documentele arată, de asemenea, că unii membri ai grupului nu au fost de acord cu primirea plăților.

Gruparea ultras Komiti este bine cunoscută pentru legăturile sale cu politica, în special pentru partidul de centru-dreapta VMRO, al președintelui Gjorge Ivanov, care a refuzat să promulge legea privind schimbarea numelui țării. Gruparea a mai fost folosită în trecut pentru inițierea de acte de violență motivate politic.

Clubul Vardar Skopje este deținut de milionarul rus Serghei Samsonenko. Printr-o stranie coincidență, acesta a locuit, la fel ca Savvidi, în orașul rusesc Rostov. Acum locuiește în Skopje și este consul onorific al Rusiei în orașul macedonean Bitola.

Miliardarul Savvidi nu a răspuns la întrebările reporterilor. Iar investigația poliției este în plină desfășurare.

Macedonia: cum se răstoarnă un regim iliberal

Macedonia este probabil singurul caz în care un regim iliberal a fost răsturnat de către opoziție și societatea civilă. Venit la putere în 2007, în coaliție cu formațiunea albaneză DUI, partidul conservator VMRO-DPMNE a pus bazele unei politici cu puternice accente naționaliste. Sub conducerea premierului Nikola Gruevski, cultul pentru Alexandru cel Mare a fost adus la culmi nebănuite, a instituit un control strict asupra mass-mediei și a început un amplu și costisitor program de transformare urbanistică a capitalei Skopje.

Concomitent, guvernul de centru-dreapta a fost acuzat că a pus la punct un program extins de supraveghere electronică nu doar a liderilor opoziției, ci a oricărei persoane care ar fi putut reprezenta o amenințare la adresa VMRO-DPMNE.

Formațiunea a câștigat la limită alegerile din decembrie 2016, dar nu a reușit să formeze un guvern de coaliție.

Lucru pe care l-a reușit însă liderul social-democrat Zoran Zaev, care a reușit să se înțeleagă cu trei partide albaneze. Acestea au refuzat să mai colaboreze cu Gruevski, atât din cauza mesajelor lui naționaliste, cât și din cauza derivelor sale autoritariste.

Însă președintele Gjorge Ivanov, partener politic al lui Gruevski, a refuzat să investească guvernul lui Zaev până în vara anului trecut. Mai mult, VMRO-DPMNE a fost acuzat în această perioadă că a instrumentat mai multe tulburări cu caracter naționalist, inclusiv un asalt asupra Parlamentului din partea forțelor ultranaționaliste.

Schimbarea însă a fost posibilă și pentru că a apărut „lebăda neagră”: moartea unei fetițe de 9 ani care a așteptat zadarnic ajutor din partea statului pentru tratament în străinătate. Cazul a devenit emblematic pentru corupția regimului și, la presiunea străzii și a cancelariilor occidentale, președintele a cedat.

În octombrie 2017, partidul lui Gruevski avea să fie zdrobit și în alegerile locale, cu tot sprijinul dat, la fața locului, de liderul sârb Alexandr Vucici sau de premierul ungar Viktor Orbán.

Patronul lui PAOK Salonic, „omul cu pistolul”

Savvidi a devenit cunoscut amatorilor de fotbal după un meci de pomină desfășurat la Salonic, în luna martie. Echipa sa, PAOK, juca un meci crucial împotriva rivalei AEK, din capitala țării. O victorie a echipei din Salonic ar fi însemnat, aproape sigur, câștigarea campionatului.

Scorul s-a menținut 0-0 până în prelungirile partidei, când PAOK a reușit să trimită mingea în poartă, dar reușita a fost anulată pe motiv de ofsaid. O fază neclară și discutabilă, care a făcut ca nervii să cedeze.

Savvidi a pătruns în teren și a amenințat brigada de arbitri. Miliardarul era înarmat cu un pistol în momentul intrării în teren. El deținea permis pentru a purta arma, însă nu ar fi avut voie să apară înarmat într-un loc public. Savvidi s-a apărat spunând că, în tensiunea meciului, a uitat să lase pistolul și că, în orice caz, nu a arătat niciun moment intenția de a-l folosi.

Meciul a fost întrerupt, iar clubul din Salonic a fost sancționat de federația elenă.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele