Migrație, Brexit, Balcani…

0
44

Summitul european din iunie a evidenţiat deja disensiunile între ţările europene cu privire la politica în domeniul migraţiei. Italia a amenințat cu blocarea deciziilor la nivel european, din cauza lipsei de sprijin din partea celorlalți membri în gestionarea fluxului de migranți de pe Mediterana.

Roma a cerut împărțirea între statele membre a responsabilităților legate de gestionarea migrației. De asemenea, disensiunile dintre Austria și Germania creșteau, din cauza unui grup de câteva sute de migranți blocați la granița cu Germania – o situație care generase o criză în formațiunea creștin-democrată a Angelei Merkel, devenită ținta criticilor din partea partenerilor creștin-sociali bavarezi.

În cele din urmă, la summitul din iunie, statele membre au decis că vor înființa pe teritoriile lor, în mod voluntar, „centre controlate” destinate migranților salvați de pe mare și că vor deschide astfel de locații și în afara Europei.

Promisiunile trebuie să devină însă realitate și pentru asta trebuie făcuți pași decisivi în timpul președinției române.

De asemenea, trebuie continuat procesul de întărire a granițelor Uniunii Europene.

Comisia Europeană a propus în septembrie crearea unei poliţii de frontieră a UE bazate pe circa 10.000 de agenţi. Aceasta ar deține capacitatea de supraveghere pe teritoriul european şi puterea de a participa la operaţiuni de repatriere a migranţilor.

Crearea acestei Gărzi Europene de Frontieră urmează să aibă ca scop consolidarea Frontex, urmând să transforme agenţia UE într-un adevărat corp de poliţie de frontieră cu atribuții sporite în privința repatrierilor.

Aceasta ar însemna transferarea unei mari părți din atribuțiile naționale în privința migrației către o structură europeană centralizată.

Însă această idee este întâmpinată cu rezerve de multe țări, mai ales de cele din Europa Centrală, îngrijorate de posibilul transfer de suveranitate. Are România capacitatea de a găsi o cale de compromis?

La 29 martie, Marea Britanie ar trebui să părăsească Uniunea Europeană. Acordul negociat de Londra și Bruxelles nu este pe placul majorității din parlamentul britanic, iar votul programat în decembrie a fost amânat pentru ianuarie.

Premierul Theresa May nu a reușit să obțină sprijin pentru o renegociere a acordului, ceea ce pune sub semnul întrebării o schimbare a abordării majoritare în parlamentul britanic.

Există o bună posibilitate ca ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană să se facă fără acord. Și aceasta, cu riscurile cunoscute. România ar trebui să fie pregătită să gestioneze, eventual, o situație de criză majoră generată de blocajele care vor surveni în cazul unei ieșiri fără acord.

Un alt dosar important pe agenda României privește acțiunile externe ale Uniunii Europene. Comisia a propus simplificarea instrumentelor puse în serviciul politicii externe și de dezvoltare, în ideea de a le face mai eficiente. Astfel, fondurile pentru dezvoltare (Uniunea Europeană fiind cel mai mare donator la acest capitol) vor fi puse într-un singur capitol, așa că nu vor mai fi diferențiați banii pentru vecinătatea estică, acolo unde Bucureștiul are interese speciale. Fondurile se vor regăsi la comun cu cele destinate coastelor sudice ale Mediteranei, Africii sau Orientului Mijlociu și există la București temerea că anume aceste regiuni vor fi favorizate, în contextul crizei migrației.

România și-a propus printre priorități continuarea procesului de aderare a regiunii Balcanilor de Vest. Situația se tensionează însă în regiune, odată cu decizia luată de Priștina privind înființarea armatei kosovare. Voci din Serbia au amenințat chiar cu intervenția militară, iar România ar putea fi în situația de a gestiona o criză balcanică.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele