Mihai Bogza: S-ar impune o abrogare a OUG 114 și o rescriere a ei

A modificat 40 de legi, a bulverasat piața financiară, energia și companiile telecom, a consumat masiv din valuta băncii centrale, deoarece a fragilizat leul, a inhibat investițiile și era pe punctul de a arunca ratingul României în categoria economiilor nefrecventabile. Este vorba de controversata OUG 114, creată în laboratoarele politicinilor cu probleme mari în justiție, cu scopul de a finanța măsuri populiste. Acum reprezentanții oamenilor de afaceri admit că OUG a injectat haos în economia românească, însă complexitatea sa îndeamnă la o analiză prudentă.

122
BNR. Foto Bogdan Cristel
Mihai Bogza

Mihai Bogza, fost viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR) și director executiv al Confederației patronale Concordia, avertizează că, oricât de simplă ar părea abrogarea iraționalului act normativ, este nevoie de o analiză completă a acestuia și o eventuală aprobare pe bucăți, acolo unde este mai păgubos să schimbi ceea ce se aplică deja. Steven van Groningen, atrage atenția că, în esență, economia românească are nevoie de nevoie de predictibilitate. ”Dacă vrem s-o abrogăm (nr. OUG 114), atunci s-o facem și să luăm de acolo câteva teme importante și să le analizăm.

Poate nu a existat în istoria postcomunistă a României o reglementare mai controversată, absurdă și devastatoare pentru economie ca OUG 114. Poate fi ea abrogată?

În acest caz, se confirmă proverbul „un nebun aruncă o piatră și zece înțelepți nu sunt în stare să o scoată”. În această OUG 114 sunt și elemente pozitive, puține și urgente, câteva. Pentru că majoritatea n-au fost nici pozitive, nici urgente. O parte din acestea a intrat pe radarul diferitelor organizații ale oamenilor de afaceri, cum este și organizația noastră, pentru că ele au afectat într-un mod direct și foarte profund mediul de afaceri. Și atunci focusul nostru a fost pe acele aspecte: că s-au numit energie, că s-au numit bănci, fonduri de pensii, telecomunicații. Sunt multe alte aspecte pe care nu am mai avut nici timp, nici resurse să le analizăm. De exemplu, Fondul Național de Dezvoltare și Investiții. Acesta pare să fie, din punct de vedere economic, o proiecție absurdă. În sensul că nu se creează bani în plus, se iau banii dintr-un buzunar, se mută în altul și acolo primesc o anumită destinație. Mai mult, cel care ar trebui să-l administreze este o entitate fără niciun fel de experiență în acest domeniu, Comisia Națională de Prognoză. Dar noi nu ne-am concentrat asupra acestor puncte, deoarece aveam probleme urgente de rezolvat care afectau activitatea membrilor noștri, astfel încât pe asta am lăsat-o deoparte. Cu ocazia discutării în parlament a legii de aprobare a OUG 114, sperăm însă că toate aceste aspecte își vor găsi analiza aprofundată de care e nevoie. Dar nu avem o garanție. Obiectiv, un act economic atât de odios cum a fost această ordonanță ar fi logic să fie abrogat integral, dar între timp s-au produs niște efecte, niște acte așa-zis reparatorii, care trebuie abordate împreună cu aceasta și s-ar putea ca această analiză să dureze destul de multă vreme. Și asta este o temere a noastră că în încercarea de a repara ceva, se poate strica altceva. Odată ce se produce un astfel de act legislativ, este foarte greu să-l abrogi, pentru că, așa cum spuneam, o parte din reglementări și-au făcut deja efectul. Ceva ce nu se va repara cu ușurință pentru o perioadă foarte lungă este impactul negativ la nivel de percepție. Unii care cunosc mai bine România vor spune: a, asta e ordonanța Dragnea-Vâlcov, dacă dispar ăștia, lucrurile se rezolvă în România. Dar pentru alții este o ordonanță dată de Guvernul României. Acești oameni își vor pierde încrederea în România, poate pentru o decadă, poate pentru o perioadă și mai lungă. Asta este o problemă foarte serioasă care, indiferent ce soartă va avea ordonanța, chiar cu abrogarea ei, integrală sau parțială, nu se va putea rezolva ușor.

Din cât înțeleg eu, este un adevărat haos creat de OUG 114 în domeniile afectate.

A creat efectiv un haos. Au încercat să repare o parte din erori prin trei ordonanțe succesive, dar impactul moral va fi extrem de greu de reparat. Practic, percepția în piață este cam așa: guvernul ne-a amenințat că ne taie ambele mâini, noi am strigat din răsputeri „nu faceți asta!”. S-au făcut că negociază cu noi, ne-au tăiat numai două degete și noi trebuie să și mulțumim pentru că guvernul a binevoit să atenueze impactul devastator al ordonanței așa cum a fost în forma inițială.

Ați fost viceguvernator al Băncii Naționale a României și președinte de bancă comercială, deci aveți o imagine clară asupra efectelor unor reglementări asupra pieței bancare. A corectat OUG 19 erorile din varianta inițială, pe când pedepsea lăcomia?

Faptul că prin OUG 19 se impun băncilor niște ținte de majorare a nivelului de anual de creditare…asta este absurd. Sunt de acord cu Florin Dănescu atunci când spune că așa ceva este o naționalizare a managementului bancar. Niciun management prudent de bancă nu ar trebui și nu ar putea să majoreze volumul activelor sau al creditelor condiționat de un act normativ. Nu. Asta se face în condiții de concurență, în condiții de evaluare a măsurilor concurenței, a pieței. Faptul că prin OUG 19 se impun ținte privind creșterea volumului creditelor băncilor, altfel taxele plătite vor fi mai mari, este o imixtiune în actul de management al băncilor, o imixtiune în dreptul Băncii Naționale a României de a impune prin reglementări prudențiale respectarea unor criterii de risc din partea băncilor comerciale.

Dacă Banca Centrală Europeană n-a mai protestat atât de vehement cum a făcut-o la OUG 114, nu înseamnă neapărat că această ordonanță de corectare este bună. Nu, este doar o îmbunătățire aparentă a OUG 114.

Efectele acestei ordonanțe controversate sunt devastatoare și sunt unele de runda a doua sau a treia, în prețuri, în tarife. Se impune oare o abrogare a acesteia în ultima sa formă, în bloc, și reluarea, în legi separate, distincte, a acelor măsuri care sunt, să zicem, necesare sau obligatorii pentru că și-au produs efectele și ar fi riscant să se renunțe la ele?

Din punctul meu de vedere, atâta vreme cât o ordonanță a fost adoptată în aceste condiții haotice, modificând 40 de legi printr-un singur act normativ, s-ar impune o abrogare completă și o rescriere a ei. Recunosc că nu am un mandat clar din partea organizației mele, deoarece nu am reușit să analizăm, în detaliu, toate aspectele ordonanței și efectele sale. Spre deosebire de guvern, care a aruncat peste noapte o reglementare de magnitudinea aceasta, noi nu putem să facem o declarație tranșantă fără să fi făcut o analiză completă. Cert este că noi am analizat strict acele aspecte care afectau profund membrii noștri.

Steven Van Groningen

Van Groningen: ”eu pot să-mi gestionez costurile, dar ce se întâmplă cu prețul gazului?”

Controversata OUG 114, corectată ulterior, are deja puternice efecte negative, dar cel mai greu de evaluat sunt efectele de runda a doua sau a treia, ne-a declarat Steven Van Groningen, președintele Raiffeisen Bank. ”Și pentru noi, ca bancă, este efectiv simplu să calculăm cât avem de plătit. Știm acum. Dar acum introducem încă un nivel de incertitudine, că nu știm dacă va fi abrogat sau nu. Deci trebuie să luăm o decizie rapidă și să clarificăm treaba pentru toți cei care sunt afectați de acest act normativ. Pe mine mă îngrijorează mai mult impactul asupra economiei, în general, decât cel asupra sistemului bancar. Eu pot să calculez care va fi impactul direct asupra băncii, pot să-i evaluez influența și pot să-mi gestionez costurile, în bancă, dar ce se întâmplă cu prețul gazului, care va fi impactul asupra clienților persoane fizice și firme este complicat să evaluăm. Avem nevoie de predictibilitate. Dacă vrem s-o abrogăm, atunci s-o facem și să luăm de acolo câteva teme importante și să le analizăm. De pildă, dacă vrem să stimulăm intermedierea financiară, atunci, foarte bine, să vorbim despre nivelul de intermediere din România, să facem un studiu, să furnizăm o dezbatere, să punem întrebări, să analizăm toate legislațiile bancare din ultima vreme din Europa și să vedem dacă au stimulat creșterea intermedierii sau au provocat descreșterea ei, sunt teme interesante. Dar nu așa cum facem acum. Trebuie să vedem ce putem să facem să reducem nivelul de incertitudine în economie. Sau ce putem să facem să creștem nivelul de productivitate în România, pentru că dacă vrem să creștem salariile, atunci niciun angajator nu va putea face asta decât dacă va crește și productivitatea”, a observat van Groningen.

Lidia Moise
Lidia Moise este jurnalist, comentator și realizator de televiziune cu articole publicate în presa română și internațională. A fost publicist comentator la Televiziunea Română, unde a realizat emisiunile Jurnal economic și Express Economic. A fost director executiv al săptămânalului Revista 22. A fost redactor șef adjunct la România liberă, a condus departamentul economic al agenției de știri Newsin, a colaborat cu postul de știri economice Money Channel. A condus secția economică a cotidianului Evenimentul zilei. Lidia Moise este comentator al agenției Xinhua pentru economia regiunii Central și Est Europene.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele