Verdict european: necompetitivi, risipitori și fără investiții

În esență, economia românească este fragilizată de o expansiune a deficitul comercial, susținut de politici bugetare risipitoare, care au inhibat investițiile, avertizează ultima analiză a Comisiei Europene. În ciuda aparențelor economia româneasca este din ce in ce mai vulnerabilă, iată de ce recomandarile Comisiei Europene trebuie tratate cu maximă seriozitate. Corectarea dezechilibrelor va fi însă un exercițiu dificil, dacă nu chiar imposibil într-un viitor apropiat care are trei sezoane electorale.

772
11 minute de lectură

Violența cu care criza din 2008 a lovit Uniunea Europeană a arătat că majoritatea economiilor statelor membre erau fragile, deeoarece acumulaseră dezechilibre macroeconomice interne și externe. În multe țări, criza a condus la pierderea locurilor de muncă, la înjumătățirea prețului caselor, în paralel cu creșterea ratelor la creditele ipotecare, la reducerea drastică a veniturilor populației și la destabilizarea burselor.

Examenul semestrial al stabilității

A fost clar că majoritatea țărilor din Europa nu erau pregătite să reziste unei recesiuni, că aproape un deceniu acceleraseră  prea mult pe consum, credite și construcții, stimulate de banii ieftini, cu acces facil. Ca atare, Comisia Europeană a propus noi reguli de guvernanță economică pentru statele membre, cu scopul sincronizării ciclurilor economice. Uniunea Europeană a venit cu o viziune de creștere economică și priorități tocmai pentru a asigura convergența economică și socială a țărilor membre. Se năștea astfel acest instrument de lucru denumit „semestrul european”, în care Comisia Europeană trasa direcția de creștere economică, analiza situația fiecărei țări, programele economice și de reforme propuse de fiecare stat membru și emitea un set de recomandări, așa numitele– „recomandări specifice de țară” –  ce urmau a fi puse în aplicare în următoarele șase luni.

Astfel, în noiembrie 2018 demara Semestrul European 2019 cu Analiza privind creșterea economică, în care Comisia Europeană stabilea trei priorități care să ghideze reformele din statele membre, completând măsurile la nivel european. Prima recomandare era ca fiecare stat să realizeze investiții de înaltă calitate, a doua o continuare reformele menite să consolideze creșterea productivității, incluziunea și calitatea instituțional. Nu în ultimul rând fiecare stat trebuia să garanteze în continuare stabilitatea macrofinanciară și soliditatea finanțelor publice.

După analiza privind creșterea economică, un alt pas important în cadrul semestrului european este stabilirea statelor care se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În februarie 2019, nu mai puțin de 13 state membre au fost catalogate ca având dezechilibre macroeconomice, printre care și România.

Dezechilibrele macroeconomice constatate în 2019 la nivelul economiei românești au la bază pierderea competitivității, creșterea deficitului de cont curent, care măsoară  creșterea excesivă a importurilor, mult peste cea a exporturilor, ca urmare a impulsionării consumului, precum și perspectiva incertă a investițiilor publice și a investițiilor străine directe. Statele care se confruntă cu dezechilibre macroeconomice  trebuie să includă măsuri specifice în programele lor naționale, iar recomandările emise de Comisia Europeană țin cont de aceste măsuri menite a induce ajustări macroeconomice controlate. În caz contrar, ajustarea dezechilibrelor poate fi bruscă și neplăcută și poate avea loc în orice moment, ca urmare a unor șocuri interne, dar mai ales externe.

Avem 17 puncte slabe, dar Italia ne surclasează

Prin recomandările specifice de țară, Comisia Europeană propune statelor membre politici economice care să asigure convergența economiilor din UE și un model de creștere economică sustenabilă, pentru toți, bazată pe cunoaștere și cu protejarea mediului înconjurător, fără a crea inflație, depreciere, creșterea ratelor dobânzilor sau a șomajului. Astfel, la începutul lunii iunie 2019, în exercițiul 2019 al Semestrului European și după parcurgerea etapelor de analiză, CE a emis un set de recomandări pentru fiecare stat membru. Recomandările au vizat între 5 și 23 de domenii de politică economică, grupate în 2 până la 5 recomandări specifice. Astfel Danemarca, Germania, Grecia (una dintre recomandări este vastă, referindu-se la respectarea tuturor condiționalităților și angajamentelor din programul de finanțare cu UE) și Regatul Unit au primit 2 recomandări specifice de țară, în timp ce România, Cipru și Italia au primit 5 recomandări. În cazul României, recomandările acoperă 17 domenii, Danemarca și Regatul Unit sunt singurele țări cu numai 5 domenii, în timp ce Italia a primit recomandări în nu mai puțin de 23 de domenii. Față de anii anteriori, se poate observa o creștere a numărului de recomandări și, implicit, a numărului de domenii de politică acoperite. Această creștere arată că UE dorește o mai bună pregătire a economiilor statelor membre înainte de începerea noului exercițiu bugetar multianual 2020-2026.

Cum modelul dezirabil de creștere economică al Uniunii Europene este unul bazat pe cunoaștere, toate statele membre au primit recomandări privind cercetarea-inovarea și privind competențele și învățarea pe tot parcursul vieții. Numeroase țări au primit recomandări în domenii privind politica și guvernanța fiscal-bugetară, sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, inclusiv a pensiilor, educația, reducerea sărăciei și incluziunea socială, energia, resursele și schimbările climatice, transporturile și mediul de afaceri.

Cu privire la domeniul justiției, România și Bulgaria nu au primit recomandări, deoarece acest domeniu este monitorizat separat, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). Totuși, câteva state membre au primit recomandări privind combaterea corupției: Cipru, Cehia, Ungaria, Italia, Malta și Slovacia. În cazul Letoniei, Lituaniei, Portugaliei și Sloveniei, combaterea corupției este menționată în preambulul recomandărilor. De asemenea, Cipru, Croația, Ungaria, Italia, Malta și Slovacia au primit recomandări care se referă la independența justiției, la eficiența sistemului de justiție sau la durata procedurilor jurisdicționale. Aceste aspecte din urmă sunt menționate în preambulul recomandărilor pentru Belgia, Grecia, Portugalia și Slovenia.  

 Recomandările specifice de țară pentru România arată îngrijorarea Comisiei cu privire la direcția economiei, care acumulează deficite bugetare și de cont curent, iar încrederea investitorilor este în scădere. Alături de Cipru și de Italia, România are cel mai mare număr de recomandări, 5, față de 4 în Bulgaria, câte 3 pentru majoritatea țărilor și numai două recomandări  în Danemarca și Germania.  Recomandările adresate României vizează  1. politica fiscal-bugetară; 2. sectorul bancar și pilonul II de pensii (ca urmare a dezastrului produs de OUG 114);  3. educație, sănătate și un mecanism transparent pentru stabilirea salariului minim, astfel încât să stimuleze crearea de locuri de muncă și să asigure competitivitatea economiei; 4. sustenabilitatea și stabilirea de priorități în investiții,  eficiența energetică și stimularea energiilor cu emisii scăzute de carbon; 5. un cadru legislativ mai predictibil și consultarea tuturor actorilor, alături de evaluarea impactului măsurilor și de îmbunătățirea guvernanței corporative în companiile de stat.

Prima recomandare vizează politica fiscal-bugetară și cere României aplicarea recomandărilor emise în 2018 în cadrul Procedurii de deviație semnificativă a deficitului structural de la obiectivele fiscal-bugetare pe termen mediu. Comisia arată că România nu a luat măsurile recomandate în cadrul procedurii corective și că procesul bugetar a ignorat chiar și regulile bugetare naționale. Să ne amintim că atunci ministrul finanțelor a trimis o scrisoare către CE în care s-a angajat la reducerea deficitului bugetar. Prin această procedură corectivă, Comisia a cerut o reducere a deficitului bugetar cu 1% din PIB în 2019. Asta înseamnă că rectificarea bugetară va fi foarte dură, că multe cheltuieli vor fi tăiate. Introducerea de noi taxe și impozite ar putea fi o opțiune pentru autorități, dar ar fi o veste neplăcută pentru mediul de afaceri și pentru întreaga economie.

Fiscul, rămas în secolul XX

Nivelul scăzut al încasărilor în vederea obținerii veniturilor publice este un alt domeniu de îngrijorare, cu atât mai mult cu cât modernizarea ANAF a fost sistată, iar cele 7 miliarde de lei venituri suplimentare în bugetul pentru 2019 din reducerea evaziunii au rămas pe hârtie. Reforma pensiilor este nesustenabilă, iar pensiile publice administrate privat (pilonul II de pensii) au fost profund afectate prin ordonanțele de urgență din decembrie 2018 și martie 2019 (chiar dacă aceasta din urmă mai îndreaptă din excesele primei ordonanțe de urgență).  Analiza Comisiei Europene include și sistemul de educație, care se confruntă cu multiple deficiențe: școli supraaglomerate (10%) sau subpopulate (58%), infrastructură școlară depășită, lipsa pregătirii și a perfecționării dascălilor, abandon școlar ridicat. Discrepanțe mari se păstrează între școlile din rural și urban, iar unele categorii de persoane nu au acces ușor la educație – în special minoritatea romă. Școala nu produce specialiștii de care are nevoie piața muncii, în condițiile în care 81% dintre angajatori nu găsesc salariații potriviți. Piața muncii rămâne foarte îngustă, iar migrația aduce o presiune suplimentară pe această piață. Sistemul medical rămâne subfinanțat , iar migrația medicilor și a asistentelor continuă. Dialogul social rămâne deficitar, în timp ce sărăcia și inegalitățile se păstrează, chiar se adâncesc discrepanțele între regiuni. Capacitatea de inovare rămâne scăzută, iar cheltuielile de cercetare-dezvoltare au scăzut în ultimii ani, ajungând la 0,5% din PIB, față de o țintă de 2% din PIB stabilită prin obiectivele stabilite la nivel european. Digitalizarea a rămas pe hârtie.

Un domeniu sensibil este și acela al investițiilor publice. Stabilirea de priorități în cazul marilor proiecte de investiții, începută în 2016, merge foarte lent.           Achizițiile publice se confruntă cu dificultăți, ca urmare a numeroaselor modificări legislative și a eliminării controlului ex-ante. Statul de drept este pus în pericol și lupta împotriva corupției s-a aflat sub un continuu asediu.

Guvernanța corporativă? Un moft!

Comisia Europeană atrage atenția asupra companiilor de stat unde guvernanța corporativă s-a aplicat sporadic, numirile administratorilor au eludat regulile de guvernanță și s-a recurs la perioade lungi de interimat.  Comisia spune clar că progresele din anii 2015-2016 în domeniul guvernanței corporative au fost anulate. Totuși, guvernanța corporativă este un element esențial din grila de admitere în clubul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în care nu putem intra dacă le ignorăm, oricâte iluzii ne-am face.

Sistemul financiar, stare de asediu

Analiza Comisiei mai arată că sistemul financiar a fost sub un continuu asediu, prin legile aprobate în parlament în 2018 și declarate neconstituționale și prin OUG 114/ 2018. Chiar dacă această ordonanță de urgență a  fost corectată ușor prin OUG 19, riscurile la adresa stabilității sectorului financiar rămân și există riscul apariției unor noi legi dăunătoare sectorului financiar. Trebuie să înțelegem că aceste legi, deși par a ajuta pe unii, pe termen scurt, pe termen lung produc pagube tuturor, întregii economii, chiar și acelora ce păreau favorizați în prima fază.

Aplicarea acestor recomandări ar conduce la corectarea actualului model de creștere, dovedit a fi unul deficitar, producând inflație și deprecierea monedei. Chiar dacă pensiile și salariile au crescut pentru mulți angajați și pensionari, puterea de cumpărare și standardul de viață au rămas în urmă

Trebuie să reamintim că România a deținut președinția rotativă a Consiliului UE  având două proceduri corective deschise – procedura de deviație semnificativă de la obiective fiscal-bugetare pe termen mediu și procedura de dezechilibre macroeconomice. Această situație nu ne face cinste și aruncă o legitimă umbră de îndoială asupra politicilor economice și sociale ale autorităților române. 

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele