FMI recomandă Guvernului moderație fiscală și înăsprirea politicilor monetare. Creșterea rapidă a salariilor dăunează competitivității. Salariile minime trebuie corelate cu productivitatea

63
4 minute de lectură

Fondul Monetar Internațional subliniază importanța și nevoia de investiții publice, precum și corelarea creșterilor salariale cu productivitatea, arată concluziile misiunii FMI care s-a aflat în România pentru vizita de evaluare a economiei, potrivit Mediafax.

Jaewoo Lee, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional în România, a explicat că, în timp ce creşterea economică ar putea rămâne în România la circa 4%, deficitul de cont curent va depăşi nivelul de 5% din PIB.

„În timp ce veniturile oamenilor au crescut rapid spre un nivel apropiat de cel al ţărilor avansate din Uniunea Europeană, creşterea economică bazată pe consum a creat dezechilibre macoeconomice. Presiunea inflaţionistă a revenit la suprafaţă, afectând în mod disproprţionat veniturile reale ale oamenilor săraci şi subminând competitivitatea”, a spus Jaewoo Lee la conferința de presă de vineri.

Reprezentanţii FMI susţin că deficitul fiscal şi cel de cont curent au crescut, iar investiţiile pblice cât şi cele private au scăzut în ultimii ani, ceea ce afectează perspectivele de creştere.

Deficitele au crescut foarte mult, consideră Jaewoo Lee, faţă de vecinii din regiune, ceea ce nu este normal într-o perioadă de bunăstare şi creştere economică. „Este necesară o schimbare a politicilor guvernului pentru a reduce posibilitatea unui scenariu de recesiune. Un trend descendent îi va afecta mult mai sever pe cei cu venituri mici şi standardul lor de trai”, a spus oficialul FMI.

Delegația apreciază în raport că sunt necesare politici mai echilibrate și reluarea reformelor structurale pentru a susține potențialul de creștere pe termen lung și convergența veniturilor cu țările avansate din UE.

Legea privind pensiile, aflată în prezent în curs de dezbatere parlamentară, trebuie reevaluată, pentru a echilibra nevoile sociale și sustenabilitatea fiscală.

Dispozițiile din proiectul de lege vor genera noi cheltuieli de aproximativ 4 puncte procentuale din PIB, ceea ce ar spori presiunea asupra finanțelor publice, va împovăra generația tânără și va duce la eliminarea altor cheltuieli privind investiții publice, educație și sănătate.

Pentru a îmbunătăți colectarea veniturilor, ANAF are nevoie de modernizarea sistemului informatic, iar sistemul fiscal ar trebui să fie examinat cu atenție pentru a identifica denaturările.

Politica monetară trebuie înăsprită, întrucât presiunea inflaționistă va rămâne ridicată. Prima linie de apărare împotriva inflației ridicate și a pierderilor în veniturile reale ale oamenilor trebuie să fie independența și credibilitatea băncii centrale. A doua linie, înăsprirea politicii monetare.

Delegația remarcă faptul că sistemul bancar rămâne sănătos. Pozițiile de capital și de lichiditate sunt solide, iar creditele neperformante s-au apropiat de nivelul mediu al UE.

Creșterea rapidă a salariilor – inclusiv salariul minim – care depășește câștigurile de productivitate, dăunează competitivității. Salariile minime ar trebui stabilite printr-un mecanism transparent și obiectiv care să reflecte îmbunătățirile în productivitate.

Reforma determinată a întreprinderilor de stat, însoțită de un angajament pentru o guvernanță corporativă puternică, ar îmbunătăți performanțele financiare și serviciile lor pentru public.

Sunt necesare eforturi pentru îmbunătățirea investițiilor în infrastructura publică, inclusiv pentru o absorbție mai eficientă a fondurilor UE.

Parteneriatele public-privat implică adesea riscuri substanțiale. Prin urmare, astfel de proiecte ar trebui să facă obiectul unor analize atente în privința oportunității, a riscurilor fiscale și a opțiunilor de finanțare alternative (de exemplu, fonduri UE).

Reducerea corupției contribuie la îmbunătățirea veniturilor guvernamentale, la creșterea eficienței cheltuielilor și la consolidarea competitivității.

În timp ce inițiativele anticorupție ale României au fost recunoscute pe plan internațional, unele dintre amendamentele la legile justiției și codurile penale au fost criticate pentru amenințări la adresa independenței sistemului judiciar al României și pentru slăbirea capacității de combatere a corupției.

„Cu toate acestea, salutăm angajamentul ferm făcut de guvern de a susține independența judiciară și statul de drept”, arată raportul delegației.

În cele din urmă delegația FMI vorbește de nevoia de previzibilitate și de consultări între partenerii sociali. „În acest sens, mai multe măsuri incluse în ordonanța de urgență 114/2018 (și amendamentele ulterioare) lasă loc pentru o ajustare ulterioară, având în vedere efectele lor negative potențiale asupra dezvoltării economice.

Impozitele și stimulentele specifice sectorului – inclusiv asupra băncilor, construcțiilor și utilităților – ar putea crea distorsiuni care ar împiedica investițiile sau alocarea eficientă a resurselor”.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele