MILLIYET: Estul Eufratului şi strategia pe termen lung a PKK

20
4 minute de lectură
AP Photo/Emrah Gurel

După discuţii îndelungate, militari turci şi americani au început să patruleze în comun în estul Eufratului. În pofida faptului că obiectivele lor politice sunt diferite, se poartă ca şi cum ar fi “parteneri”.

Vom vedea mai târziu, când militarii se vor întoarce la Centrul Comun de Acţiune după patrule cu vehicule blindate la sol, cu elicoptere şi drone în aer, dacă cele mai recente evoluţii au fost un succes sau o dezamăgire. Este clar că patrulele comune nu sunt suficiente pentru a înţelege şi a modela reţeaua socială, politică şi de securitate într-o zonă care echivalează cu o treime din teritoriul Siriei şi unde trăiesc peste 3,5 milioane de persoane.

Iar partea americană continuă să producă poveşti constructive. Astfel, un colonel american a transmis părţii turce că PYD/PKK (luptători kurzi din Siria – n.red.) a prezentat dovezi că şi-au distrus fortificaţiile şi că din acest motiv, Turcia nu mai are motive să aibă “îngrijorări legate de securitate”. Şi mai interesant, am aflat de pe reţelele de socializare că SDG/PYD (Forţele Democrate Siriene şi luptătorii kurzi – n.red.), deşi nu au primit oficial nicio misiune, s-au poziţionat pe dealuri şi asigură securitatea, în timp ce SUA şi Turcia organizează patrule în comun. Toate acestea sunt poveşti simbolice şi mişcări tactice.

Dar situaţia este mai complexă şi mai complicată. Structura politică, militară şi socială din estul Eufratului s-a modificat. Elementele înarmate din teritoriu, al căror număr depăşeşte 100.000, remodelează arhitectura politică iar viaţa socială este controlată până la cel mai mic aspect de PKK. Damascul şi-a pierdut de facto controlul în această parte a ţării. Arhitectul-şef, cel care a facilitat toate aceste evoluţii, este America.

SUA au investit serios în regiune şi în PKK. Pornind de la declaraţii şi de la poveşti, este clar că nu va exista o schimbare radicală şi că SUA nu vor renunţa la această investiţie/atitudine.

În acest context, principala întrebare pe care trebuie să o punem este următoarea: Care ar putea fi influenţa acestor evoluţii asupra strategiei pe termen lung a PKK?

Răspunsul la această întrebare este posibil de formulat dacă înţelegem strategia actuală a organizaţiei teroriste PKK. De la înfiinţare şi până astăzi, organizaţia teroristă PKK a urmărit două strategii distincte.

Prima a fost “strategia maoistă a războiului civil prelungit şi a revoltei populare”, cea mai populară strategie politico-militară din a doua jumătate a secolului XX. PKK urma să organizeze populaţia, să îşi sporească forţa militară, să înfrângă forţele Armate Turceşti, să formeze un stat şi apoi să înfiinţeze o naţiune.

Această perioadă a început în 1973 şi a început să sufere modificări din 1995. În perioada care a urmat Războiului Rece, s-a înţeles că din diverse motive, această strategie impusă pe considerente ideologice nu va avea nicio şansă şi trebuie să se schimbe din cauză că nu este pe placul noilor sponsori. După perioada 1992-1995, în care a pierdut numeroşi militanţi, PKK a început să îşi schimbe strategia.

În noua etapă, forţa militară pică pe planul secund în strategia organizaţiei iar domeniul social, politic şi psihologic ajunge câmpul de luptă. Deja, “succesul” nu se mai obţine prin confruntarea militară simetrică ci prin creşterea sprijinului popular în sfera politică.

Cu alte cuvinte, prima dată se construiește identitatea etnică şi se delimitează spaţiul vieţii, apoi se trece la construcţia statului.

În această etapă tactici precum forţa armată asimetrică şi terorismul sunt utilizate unde şi când este nevoie şi doar cu măsură.

În special pentru a forţa guvernul să îşi modifice deciziile politice, pentru a obţine sprijinul popular şi controlul social. Altfel spus, PKK încearcă să evite un angajament direct, simetric şi convenţional cu Forţele Armate Turceşti şi încearcă să doboare guvernul prin intermediul societăţii.

Aşa stând lucrurile, ar putea fi util să cercetăm influenţa evoluţiilor din Siria asupra strategiei PKK, pentru a prevedea viitorul.

Sursa: RADOR

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele