Reglementarea risipei alimentare
Pe lângă problema schimbărilor climatice, UE a lansat în ultimii ani mai multe dezbateri și a aprobat mai multe reglementări pentru diminuarea risipei alimentare. Cele două probleme sunt legate între ele, dacă ne gândim că, pentru alimentele care ajung la gunoi, se consumă energie, ambalaje etc. Potrivit datelor publicate de Comisia Europeană (CE) în noiembrie 2016, în UE sunt irosite anual aproximativ 88 de milioane de tone de alimente (în jur de 20% din totalul alimentelor produse), iar costurile asociate sunt estimate la 143 de miliarde de euro.
La peste doi ani de la aprobarea Legii privind risipa alimentară în România, modificată anul trecut, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a reușit, în sfârșit, să întocmească și proiectul ce stabilește normele metodologice de aplicare, fără de care legea nu poate fi aplicată. Acest proiect trebuie aprobat și de către guvern.
Din 1974, risipa de alimente a crescut cu 50%
Deșeurile alimentare sunt definite de CE ca fiind deșeurile generate în cursul producției, al distribuției și al consumului de alimente. Potrivit MADR, în Europa și în America de Nord se risipesc anual 95-115 kg de alimente pe cap de locuitor, iar la nivel mondial s-a stabilit că pierderile generate de risipa de alimente reprezintă o treime din alimentele produse pentru consumul uman, ceea ce înseamnă aproximativ 1,3 miliarde de tone pe an.
Risipa alimentară nu implică doar mâncarea aruncată, este și un factor generator de risipă a tuturor resurselor utilizate în producerea hranei – terenul arabil, apa, energia, materia primă –, contribuind astfel la creșterea emisiilor de CO2 și a poluării. Îngrijorător este faptul că, așa cum reiese din datele înregistrate la nivelul Comisiei Europene, începând cu 1974 și până în prezent, risipa de alimente estimată la nivel mondial a crescut cu 50%. Totodată, un miliard de oameni suferă de malnutriție. Pierderile sunt estimate la 750 de miliarde de dolari, reprezentând aproximativ de șase ori valoarea ajutoarelor pentru dezvoltare.
Sucurile de legume și fructe nu pot fi donate
Legea definește risipa alimentară drept situaţia în urma căreia alimentele ies din circuitul consumului uman din pricina degradării şi sunt distruse, conform legislaţiei în vigoare.
Normele metodologice, care urmează să fie aprobate de guvern, stabilesc mecanismele prin care produsele al căror termen de valabilitate se apropie de data expirării pot fi donate sau vândute la preț redus ori oferite ca formă de sponsorizare. Astfel, operatorii economici pot lua măsuri privind vânzarea cu preț redus a produselor agroalimentare supuse vânzării accelerate, către consumatorul final sau către operatorul receptor (asociat unui intermediar), oricând în ultimele zece zile de valabilitate, până la atingerea datei durabilității minimale.
Operatorul receptor poate dona alimente doar către consumatorul final, așa cum au fost recepționate de la operatorii donatori, ori sub formă de alimente gătite, preparate sau transformate, prin utilizarea acestor alimente în incinta cantinelor sociale sau a altor obiective de alimentație publică funcționând în baza Legii 292/2011 a asistenței sociale. De asemenea, unitățile de alimentație publică de tipul restaurante, restaurante cu autoservire, cofetării, patiserii, plăcintării, simigerii, covrigării, case de comenzi, cantine-restaurant și alte asemenea pot dona alimente gătite, preparate sau transformate către operatorii receptori și către consumatorii finali. „Transferul alimentelor pentru consumul uman, prin donare, către operatorii receptori, se va face respectând cerințele privind trasabilitatea acestora (…)”, se arată în proiectul MADR.
Documentul stabilește și ce alimente nu pot fi donate consumatorilor finali și intermediarilor. Astfel, nu pot fi donate produse perisabile, cum sunt sucurile de legume și fructe nepasteurizate, legumele și fructele pretăiate, semințele germinate. De asemenea, este interzisă donarea către consumatorul final a alimentelor perisabile microbiologic de origine animală, respectiv carnea și organele proaspete provenite de la bovine, porcine, caprine, ovine, cabaline, păsări de curte, vânat sălbatic sau de crescătorie, carnea tocată, carnea preparată, laptele crud și produsele din lapte crud, peștele și produsele proaspete din pescuit, ouăle și produsele din ouă crude. Produsele alimentare care nu sunt comercializate din cauza unor aspecte de prezentare, a unor defecte de ambalare sau a altor defecte ce nu prezintă vreun risc pentru sănătatea publică pot face obiectul donării numai după efectuarea unei evaluări detaliate, pe fiecare tip de produs, pentru a se asigura că acestea pot fi consumate în condiții de siguranță. Evaluarea se va realiza de către operatorul economic donator și se va consemna în contractul încheiat la momentul donării. Până în data de 31 martie a anului în curs, operatorii economici pot să posteze pe site-ul propriu planul anual de diminuare a risipei alimentare.