Moartea lui Khashoggi – crimă, sau sinuciderea politică a regimului saudit?

384
9 minute de lectură

Guvernul saudit, reunit marți în ședință prezidată de regele Salman și de fiul său, prințul moștenitor Mohammed bin Salman (MbS), a reiterat faptul că toți responsabilii de moartea jurnalistului dizident Jamal Khashoggi vor fi trași la răspundere. Inclusiv cei care au comandat oribila crimă petrecută în consulatul saudit din Istanbul.

Tot marți, președintele Turciei, Recep Erdogan, a dezvăluit noi detalii despre uciderea jurnalistului arab: acțiunea ar fi fost premeditată și a propus judecarea asasinilor la Istanbul, locul faptei, după legislația turcă. Totuși, crima s-a petrecut pe teritoriul saudit, în interiorul misiunii diplomatice, cei responsabili au fost deja evacuați în Arabia Saudită unde se presupune că sunt anchetați în stare de arest, conform celor declarate de procurorul general din Arabia Saudită. Cadavrul lui Khashoggi încă nu a fost găsit, însă presa turcă speculează mai multe scenarii care încă nu sunt confirmate oficial, deși autoritățile turce „transpiră” o multitudine de informații și detalii care sporesc o imagine de groază.

Jurnalistul arab ar fi fost bătut, torturat, sedat și ucis după ce ar fi refuzat întoarcerea forțată în Arabia Saudită. Corpul său ar fi fost dezmembrat, părțile acestuia nefiind încă descoperite. Se presupune că degetele de la mâini ar fi fost tăiate și duse în Arabia Saudită de către echipa de 15-18 asasini. Se pare că ar exista o înregistrare Skype care ar atesta acest lucru. Mohammed bin Salman s-ar fi exprimat în trecut că va tăia degetele jurnaliștilor care scriu împotriva regimului saudit. Ar fi o sadică ținere de cuvânt, o barbarie ce ar putea fi asociată unei labilități sau boli psihice.

Un ”Davos al deșertului” pustiu și repoziționări

În aceste zile se desfășoară la Riad un important forum economic, denumit și Davos al deșertului. Început marți, forumul economic organizat de saudiți a fost boicotat de mai mulți lideri politici și șefi de corporații din Europa și SUA. Au venit însă rușii, chinezii și vecinii arabi sau asiatici ai saudiților. Presa saudită vorbește azi chiar de o reorientare economică a arabilor saudiți dinspre Occident către Est – chiar Arab News menționează aceasta, ziarul saudit de limbă engleză, parte a unui grup media deținut de fratele prințului moștenitor Mohammed bin Salman. Acesta din urmă a venit la forum însoțit de regele Iordaniei și de către premierul pakistanez și se va adresa forumului, probabil, în cursul zilei de miercuri, după ce revista noastră va fi plecat la tipar.

Tot marți, regele saudit și prințul moștenitor, aflat într-o protecție mai mult decât paternalistă, au chemat la palatul regal doi dintre copiii lui Jamal Khashoggi pentru a le oferi condoleanțe și sprijin moral. Imagine profundă transmisă de presa internațională cu „ucigașul” salutând nonșalant și cinic rudele apropiate ale victimei. Khashoggi a fost căsătorit de trei ori. Tot de atâtea ori și divorțase. Din prima căsătorie are patru copii: doi băieți și două fete. Trei dintre aceștia au și cetățenie americană pe lângă cea saudită. În ciuda acestui fapt, au interdicție de călătorie în afara Arabiei Saudite din cauza articolelor ostile regimului saudit scrise de către tatăl lor defunct. Poate, în semn de condoleanțe, li se va ridica restricția de călătorie, dar este dificil de crezut atât timp cât pot da informații prețioase și mai ales emoționale mass-mediei internaționale foarte interesate de subiect și mai ales de sancționarea Arabiei Saudite.

Regimul saudit se află într-o poziție extrem de dificilă. Unii comentatori internaționali o asemuiesc celei de la 11 septembrie 2001. Principalii aliați politici și militari, SUA și Europa, vorbesc de sancțiuni și chiar de un statut de stat paria pentru saudiți. Germania a și întrerupt exporturile de armament către Arabia Saudită, Franța și Marea Britanie au poziții foarte tranșante, deși așteaptă rezultatele finale ale anchetei. Administrația americană, ghidonată în special de interesele președintelui Trump, a încercat temporizarea situației. Vicepreședintele american Pence a nuanțat însă într-o declarație de marți potrivit căreia SUA se vor ralia sancțiunilor mai mult decât posibile din partea comunității internaționale.
Singurii care iau partea necondiționată regimului saudit sunt, firesc, rușii și vecinii arabi. Rusia ar vrea să smulgă câteva avantaje economice, vitale pentru economia rusă supusă sancțiunilor internaționale după ocuparea Crimeii și posibile și pentru tentativa de ucidere a spionului rus Skripal în Marea Britanie, o operațiune aparent similară cu cea a uciderii lui Khashoggi, dar care a pus în pericol și viața mai multor nevinovați spre deosebire de asasinatul din Istanbul. Vecinii arabi, precum Egiptul, Bahrainul, Emiratele Arabe Unite, Iordania sau Libanul sunt dependenți fie economic și financiar, fie în domeniul securității propriilor regimuri de regimul saudit. Este o relație mai mult de vasalitate în multe dintre aceste cazuri.

Erdogan refuză banii, vrea să fie lider al sunniților

Cel mai interesant și inteligent a jucat în acest caz președintele turc Erdogan. Saudiții au încercat să-i cumpere bunăvoința, poate chiar tăcerea sau mușamalizarea cazului, prin intermediul prințului saudit Khalid bin Faisal, guvernatorul provinciei simbol Mecca din Arabia Saudită. Acesta este un politician cu state vechi în regimul saudit, apropiat atât de regele saudit Salman, al cărui nepot este, precum și de vârsta acestuia, dar și de președintele turc Erdogan, relație de prietenie veche, încă de când acesta era primar al Istanbulului. Prințul Khalid ar fi încercat să cumpere bunăvoința prietenului său Erdogan cu investiții masive în economia turcă, stabilizarea cursului lirei turcești și chiar cu ridicarea blocadei Qatarului, un aliat cheie al Turciei. Erdogan a refuzat oferta și ar fi declarat într-un cerc de apropiați că respinge ceea ce ar fi numit o „mită politică infamă”. În acest moment, cu experiența și abilitatea sa politică, Erdogan mizează pe rolul de lider al lumii musulmane în general și al musulmanilor sunniți în special, regimul saudit aflându-se pentru moment în centrul politic al lumii musulmane sunnite, dar într-o dușmănie de moarte cu cea șiită reprezentată de regimul teocrat din Iran.

Regimul saudit poate traversa însă o gravă criză dinastică. Prin desemnarea lui Mohammed bin Salman drept prinț moștenitor, tatăl său, regele Salman, a instituit practic al treilea regat saudit. Regatul actual a căpătat această formă politică în 1932 prin efortul unificator al regelui fondator Abdulaziz Ibn Saud. Acesta a avut nu mai puțin de 45 de fii, cu mai multe soții, și un număr similar de fiice. Tradiția dinastică saudită impunea ca fiii lui Ibn Saud să ocupe tronul saudit. Toți cei șase regi post Ibn Saud ai Arabiei Saudite au fost fiii acestuia, inclusiv actualul rege Salman. Frați mai are, atât drepți, cât și vitregi. Unul dintre aceștia, prințul Ahmed, 73 de ani, frate drept, trăiește în exil la Londra, fiind alungat de Mohammed bin Salman în urma epurărilor mascate în lupta anticorupție și soldate cu celebrele arestări din hotelul Charlton-Ritz din Riad. Prin desemnarea lui Mohammed bin Salman drept prinț moștenitor, în ciuda cutumei dinastice saudite și a existenței în viață a mai multor pretendenți legitimi, regele Salman a dat practic o lovitură de palat. De aceea se vorbește de al treilea regat saudit ca o comparație cu sistemul republican francez.
În eventualitatea „căderii” prințului Mohammed bin Salman în dizgrația internațională, nu prea are cine îl înlocui. Prinții îndreptățiți au fost înlăturați din pozițiile de putere, exilați, arestați sau chiar uciși în diverse accidente suspecte. Cei care au rămas sunt fie yes-mani, slab pregătiți intelectual și politic, fie rude de relevanță mai mică. O astfel de schimbare ar putea zgudui din temelii casa regală saudită și ar putea da apă la moară adevăraților adversari din interiorul sau exteriorul acesteia.

Cazul Khashoggi va continua să facă vâlvă și în zilele următoare, pe tot parcursul anchetei și cu toate detaliile care vor fi scoase la iveală. Prețul politic plătit de saudiți va fi imens, iar cel plătit de casa regală saudită poate însemna și falimentul acesteia. FII, forumul economic desfășurat pompos zilele acestea la Riad, pare să arate acest lucru. Regimul saudit devine izolat de lumea civilizată, prosperă și inovatoare și este aruncat în brațele unor regimuri autocratice, dictatoriale, profund corupte, dar și depășite din punct de vedere economic și mai ales tehnologic. În interior, o revoltă a celor oprimați, arestați și condamnați arbitrar, persecutați sau doar marginalizați poate izbucni oricând. Un moment de tensiune ar putea fi data de 28 octombrie, când are loc procesul activistei saudite Loujain al-Hathloul. Aceasta este arestată de mai multe luni pentru proteste în sprijinul drepturilor femeilor saudite de a conduce autovehicule. Drept obținut, activistă rămasă în pușcărie. Fără avocat și alte minime drepturi ale unui stat normal. Riscă imens, chiar pedeapsa capitală. O astfel de sentință ar putea însemna sinuciderea politică definitivă și de îndată a regimului saudit.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele