Budapesta se oferă să sprijine o neclară orientare pro-europeană a guvernului socialist de la Chișinău. Nivelul schimburilor comerciale nu este cine știe ce. Dar mai există teme în comun. Cum ar fi reinterpretarea istoriei și Vladimir Putin.
Prim-ministrul moldovean, Ion Chicu, și omologul său ungur, Viktor Orban, au semnat joi, la Chișinău, Declarația comună pentru parteneriat strategic între Republica Moldova și Ungaria. Documentul menționează, printre obiectivele primare, susținerea efortului Republicii Moldova de integrare europeană.
În cadrul parteneriatului, „vor fi dezvoltate rapoartele pe direcțiile securitate, economie, comerț, energie, transport, agricultură, turism, sănătate, știință. Guvernele vor întreprinde acțiuni comune orientate să susțină progresul R. Moldova în procesul de integrare europeană”.
Pentru înlesnirea acţiunilor reciproce întreprinse în domeniul economic, Ungaria a deschis o linie de credit în valoare de 100 de milioane de dolari.
Premierul moldovean, Ion Chicu, a declarat că țara sa așteaptă ca semnarea parteneriatului strategic să impulsioneze schimburile economice dintre R. Moldova și Ungaria, creând relații noi între oamenii de afaceri din ambele state.
La rândul său, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a declarat că țara sa „susține deschis intențiile R. Moldova de integrare europeană și va împărtăși toată experiența acumulată în calitate de stat membru. Nu e simplu să aperi interesele naționale în cadrul UE, dar e mai bine să fii în cadrul Uniunii decât în afara ei”.
Afacerile, nu cine știe ce
În 2018, Ungaria a fost de-abia cel de-al 13-lea partener comercial al Republicii Moldova, cu valoarea schimburilor comerciale de circa 118,96 milioane de dolari. În 2019, volumul comerțului bilateral a fost de circa 119,9 milioane de dolari.
În R. Moldova activează 50 de companii cu capital maghiar, în care au fost investiți circa 68,5 milioane de lei. Printre cei mai mari investitori din Ungaria se numără grupul financiar „OTP Bank” și compania farmaceutică „Gedeon Richter”.
Altfel, principalul partener comercial pentru Republica Moldova continuă să fie România, atât la importuri, cât și la exporturi. România este principala piață de desfacere a produselor moldovenești, cu un volum de 2,6 miliarde de dolari în perioada ianuarie-noiembrie 2019, conform biroului de statistică de la Chișinău. Aceasta reprezintă peste 25% din totalul exporturilor, cu mult înaintea Italiei, Federației Ruse sau Germaniei, care nu trec de plafonul de 10%.
România a exportat de 5,3 miliarde de dolari în Republica Moldova, în perioada ianuarie-noiembrie 2019. La acest capitol, România devansează Federația Rusă și China.
România a câștigat poziția de lider în comerțul cu Republica Moldova începând cu 2015, când Republica Moldova a încheiat cu UE Acordul de Asociere și Liber Schimb, care a permis și ridicarea vizelor.
Pentru premierul ungar Viktor Orbán, „este în interesul întregii Uniuni Europene încheierea unor parteneriate strategice cu ţările situate la graniţele de est, inclusiv cu Republica Moldova, precum şi menţinerea deschisă a aderării la UE şi a cooperării economice”.
„Cooperarea strategică pe de o parte înseamnă o cooperare în domeniul democrației, experiențele pe care Ungaria le-a avut pe calea integrării europene este gata să vi le transmită prin intermediul unor experți. De asemenea, este vorba despre niște elemente economice, să extindem colaborarea economică, și sub acest aspect va avea o importanță deosebită ședința Comisiei mixte din luna mai”, a subliniat premierul ungar, Viktor Orbán.
El a recomandat R. Moldova să aprofundeze cooperarea cu UE, și a dat asigurări că Budapesta înţelege situaţia politică a R. Moldova, „deoarece şi cetăţenii Ungariei au convingerea că nicio ţară nu îşi poate schimba numărul casei. Aşadar, trebuie promovată o politică care derivă în mod logic din aşezarea geografică a ţării”.
Ungaria va împărtăşi cu Republica Moldova experienţele sale acumulate în domeniul integrării europene, precum şi unele elemente economice, în contextul în care părţile doresc să adâncească relaţiile de cooperare economice, a mai spus Orbán la Chișinău.
La Chișinău s-a auzit bine
Toate acestea au sunat cum nu se poate mai bine în urechile guvernanților de la Chișinău, care astfel pot da un răspuns acuzațiilor potrivit cărora au cam întors spatele Europei și au privilegiat relația cu Moscova.
Apoi, Chișinăul nu doar că a putut găsi ocazia de a-și reafirma dorința de a se orienta spre Uniunea Europeană, dar a putut arăta și că drumul nu trece neapărat pe la București.
România a primit prost schimbarea de guvern de la Chișinău din luna noiembrie 2019, când Maia Sandu a fost înlocuită de o echipă condusă de Ioan Chicu, asumată de socialiști și orientată către Moscova. Bucureștiul a condiționat continuarea ajutoarelor de dovezi privind continuarea de către Chișinău a reformelor și menținerea orientării europene. Iar aceasta, desigur, nu i-a picat bine noului guvern moldovean. Acum, Ungaria pare să-și ofere ajutorul necondiționat.
Comentatorul politic Nicolae Negru, citat de Radio Chișinău, susține că miza vizitei premierului Ungariei este tocmai aceea de a demonstra că Igor Dodon nu se află izolat în plan internațional. Analistul politic afirmă că de fiecare dată când relațiile dintre Chișinău și București se răcesc, diplomația moldovenească se reorientează spre Budapesta. Același lucru s-a întâmplat în timpul guvernării Partidului Comuniștilor al lui Vladimir Voronin, când românofobia elitelor de la Chișinău a făcut din Ungaria principalul partener european, este de părere Nicolae Negru.
„Mi se pare că cineva vrea să se repete această etapă, să tensioneze relațiile dintre Chișinău și București, să marginalizeze sau să dea la o parte Bucureștiul. Acel cineva este Putin, desigur. El trage sforile pe arena europeană”, a menționat Nicolae Negru.
Căutați-l pe Putin!
Sub conducerea lui Viktor Orbán, politica externă a Ungariei a fost orientată puternic către Rusia lui Putin, dovezile au fost numeroase în ultimii ani. Putin a fost primit ca un mare prieten la Budapesta și între cele două țări există relații economice strânse. Rusia construiește două reactoare nucleare în Ungaria, la Paks, proiect pe care opoziția ungară îl denunță ca pe un cal troian al Moscovei în Uniunea Europeană.
Anul acesta, Ungaria marchează 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, pe care îl prezintă ca pe o nedreptate făcută de Europa poporului ungar.
Acum trei ani, chiar la 4 iunie, o adevărată zi de doliu pentru Ungaria lui Orbán, șeful de cabinet al premierului, János Lázár, declara că națiunea ungară ar trebui să primească „compensații morale, dacă nu materiale”, pentru semnarea, în 1920, a Tratatului de la Trianon. Este de așteptat ca în lunile următoare tonul Budapestei să se îngroașe mult pe tema Trianon.
De partea cealaltă, Igor Dodon a preluat cu entuziasm discursul revizionist promovat de Vladimir Putin și a susținut la un moment dat că România a ocupat Basarabia, o viziune a Unirii de la 1918 care, desigur, îi face plăcere și Budapestei.
Și iată un alt element comun pentru Chișinău și Budapesta, dincolo de afaceri (oricum, la un nivel redus) sau de interesul chestionabil al guvernului socialist moldovean de a se orienta către Uniunea Europeană.
Până una-alta, în criza coronavirusului, tot România oferă sprijin Republicii Moldova.
Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Sănătății de la București au informat că vor da curs solicitărilor Republicii Moldova privind livrarea unor medicamente, făcând astfel o excepție de la decizia de blocare a exporturilor.
Autoritățile spun că măsura are ca scop acordarea de sprijin direct cetățenilor Republicii Moldova. ■
