Pesta porcină impune noi reguli de biosecuritate pentru creșterea porcilor

Pesta porcină africană aduce reguli mai stricte de biosecuritate pentru crescătorii de porci chiar în pragul Crăciunului, când crește considerabil numărul animalelor sacrificate.

Pentru a preveni răspândirea bolii, Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a dispus o serie de măsuri suplimentare care trebuie respectate. Printre măsurile impuse se regăsește și interzicerea creșterii porcilor la stâne, cantoane ori în clădiri dezafectate. De asemenea, noi condiții de biosecuritate pot interzice celor care lucrează în ferme de porci să dețină porci în propria gospodărie.

Pe ultima sută de metri înainte de a părăsi Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Petre Daea a semnat un ordin prin care crescătorii de porci erau obligați ca dacă vor să crească mai mult de cinci porci în gospodărie să-și înființeze firmă și să se înregistreze la Registrul Comerțului. Proiectul a fost privit cu suspiciune și îngrijorare. Cu suspiciune, pentru că a fost elaborat chiar înainte de a se prezenta la Bruxelles măsurile pe care autoritățile urmau să le ia pentru a limita extinderea pestei porcine africane și cu îngrijorare de locuitorii de la sate, care se vedeau sancționați dacă aveau mai mult de cinci porci. Singurii care au aplaudat măsura au fost crescătorii de porci din sistemul industrial, care au cerut în repetate rânduri interzicerea creșterii porcilor în gospodării. Noul ministru al agriculturii a declarat, la scurt timp după instalarea în funcție, că deocamdată nu va trimite ordinul la Monitoriul Oficial și că acesta va fi verificat.
Concret, proiectul de ordin propus spre dezbatere pe site-ul Ministerului Agriculturii clasifica exploatațiile de creștere a porcilor în patru categorii. Prima se referă la crescătoria de unul până la cinci porci cu greutate de cel puțin 30 kilograme, pentru care nu este nevoie de înregistrare la Registrul Comerțului a activității de creștere a suinelor (considerată exploatație de subzistență). Peste acest prag, gospodăria este considerată fermă, mai exact “exploatație mică de creștere a suinelor”, și are obligația de a se înregistra și autoriza la Registrul Comerțului.

Interzisă hrănirea cu resturi de la bucătărie

Concomitent cu ordinul ministrului Daea, și ANSVSA a întocmit un proiect de ordin privind condițiile de biosecuritate în fermele de suine. Cele două ordine fac parte din planul pe care România și l-a asumat în vară în fața Comisiei Europene pentru limitarea extinderii pestei porcine africane.  Ordinul ANSVSA instituie trei niveluri de biosecuritate. Nivelul I de biosecuritate este aplicabil exploatațiilor noncomerciale și vizează introducerea în registrul de exploatație, identificarea și înregistrarea suinelor și ținerea evidenței cu toate intrările, inclusiv exploatația sursă și ieșirile animalelor, precum și destinația acestora. Proprietarii sunt obligați să permită asigurarea asistenței sanitar-veterinare de către medicul veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii. De asemenea, porcii trebuie ținuți  în adăposturi împrejmuite, pardoseala să fie construită din material ușor de curățat și dezinfectat, fără posibilitatea de a veni în contact cu alte specii de animale, cu suine domestice din alte exploatații sau cu porci mistreți. Crescătorii de porci trebuie să fie atenți și la hrănirea animalelor, deoarece va fi interzisă hrănirea cu resturi de la bucătărie, iar hrănirea suinelor cu nutrețuri vegetale este posibilă numai după trecerea unei perioade de cel puțin 30 de zile de la recoltare. Și așternutul animalului este important. Folosirea așternutului vegetal este posibilă numai după trecerea unei perioade de cel puțin 90 de zile de la recoltare. Porcii deținuți exclusiv pentru consumul familial trebuie să provină din exploatații autorizate și toate suinele de sex masculin din exploatație trebuie să fie obligatoriu sterilizate.

Pensiunile, supuse regulilor

Nivelul II și III de biosecuritate este aplicabil exploatațiilor comerciale și prevăd existența filtrului postat la intrarea în exploatație cu posibilitatea schimbării hainelor și a încălțămintei de stradă cu echipament de protecție destinat exploatației, respectiv salopetă și încălțăminte de lucru, precum și existența facilităților de spălare și dezinfecția mâinilor; permiterea accesului în exploatația de suine numai cu respectarea strictă a regulilor de filtru sanitar-veterinar și a măsurilor de biosecuritate. Porcii din exploatațiile comerciale trebuie ținuți în condiții care să nu permită venirea în contact cu alte animale. Creșterea porcilor în condiții de semilibertate este interzisă și este interzis accesul persoanelor străine în exploatație cu excepția celor autorizate, cu înscrierea în registrul vizitatorilor și care se supun măsurilor de biosecuritate. Ca și în cazul porcilor crescuți în gospodărie, nici porcii din ferme nu pot fi hrăniți  cu deșeuri de catering sau resturi menajere. O atenție deosebită trebuie acordată hrănirii suinelor cu nutrețuri vegetale, aceasta fiind  posibilă numai după trecerea unei perioade de cel puțin 30 de zile de la recoltare. Păstrarea furajelor, a fânului, a paielor se face în incinta exploatației, într-un spațiu separat fizic prin gard. Totodată, dezinfecția, dezinsecția, deratizarea se efectuează sub supravegherea medicului veterinar responsabil de exploatație, iar documentele justificative efectuării acestor operațiuni se păstrează 3 ani și se prezintă la solicitarea inspectorilor sanitar veterinari. Împrejmuirea perimetrului exploatației comerciale de suine cu gard continuu confecționat din materiale rezistente care asigură o bună izolare și este amplasat astfel încât să nu permită accesul altor animale, al persoanelor străine și al autovehiculelor. De asemenea, porcii trebuie ținuți în adăposturi compartimentate, cu asigurarea condițiilor de bunăstare și trebuie puse afișe la exteriorul și interiorul exploatației cu referire la respectarea măsurilor de biosecuritate. Totodată, va fi interzis accesul în exploatația de suine a persoanelor străine care au vizitat alte exploatații deținătoare de porcine, perioada de interdicție urmând să fie stabilită de fiecare fermă în parte, dar nu poate fi mai mică de 72 de ore. În plus, lucrătorii din fermele comerciale nu vor mai putea deține porci în propria gospodărie. Alte măsuri privind împrejmuirea fermelor, amenajarea vestiarelor, filtrele de dezinfecție și transportul animalelor sunt, de asemenea, importante. Apropierea Crăciunului vine în acest an și cu restricții mai mari în privința transportului și comercializării cărnii de porc, atât pentru cei care cresc porci în gospodării, cât și pentru cei care dețin exploatații comerciale. Astfel, vor fi intensificate controalele privind circulația și respectarea prevederilor privind mișcarea porcilor, a cărnii și a produselor din carne de porc. De asemenea, se vor  intensifica controale rutiere pentru a descuraja comerțul ilegal de porci și produse provenite de la aceștia, iar populația va fi informată cu privire la evitarea achiziționării de animale și produse provenite de la acestea de la persoanele neautorizate și fără documente sanitar-veterinare. Pensiunile și punctele gastronomice locale nu sunt nici acestea ocolite de restricții, fiind obligate să efectueze cu 24 de ore a examenul ante-mortem, și ulterior al celui post-mortem. Totodată, în zona de tăiere trebuie luate măsuri pentru evitarea contaminării cărnii și a organelor, ceea ce implică obligatoriu existența unei surse de apă potabilă rece și caldă, un recipient pentru colectarea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman. În zona în care are loc tranșarea cărnii trebuie luate măsuri pentru evitarea contaminării, ceea ce implică obligatoriu existența unei surse de apă potabilă rece și caldă și facilități corespunzătoare. Carnea tranșată și organele trebuie manipulate și depozitate în condiții igienice, inclusiv la temperatură controlată, de către persoane cu stare de sănătate și de igienă personal corespunzătoare, astfel încât să fie evitat orice risc de contaminare cu agenți fizici, chimici și microbiologici, respectiv pentru a nu compromite siguranța cărnii și a organelor. În prezent, pesta porcină africană evoluează în 261 de localități din 28 de județe, cu un număr de 774 de focare, potrivit datelor publicate de ANSVSA. Numărul focarelor active este în scădere față de precedenta actualizare a situației, dar nu atât de mult, încât să se poată spune că situația este sub control. În alte 6 județe există doar cazuri la mistreți. De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, și până în prezent au fost eliminați 539.865 de porci afectați de boală și există 2.346 de cazuri la mistreți. În anul 2018, numărul porcilor afectați de PPA a reprezentat 9,3% din efectivul de suine din țara noastră, în timp ce, pentru primele zece luni ale lui 2019, procentul este de 3,7%. În total au fost stinse 2.022 de focare. ■