Momentul adevărului

52
10 minute de lectură

Semnale au existat, dar au fost ignorate de guvernele anterioare. Prognozele independente, ale instituțiilor publice sau private, arătau că România nu va atinge anul acesta o creștere economică de 5,5%. Fondul Monetar Internațional sau Comisia Europeană au avertizat, de asemenea, asupra riscului de depășire a pragului de deficit bugetar, de 3% din PIB, anul acesta sau în următorii ani. Recent, o prognoză a Comisiei Europene ajungea la concluzia că România va avea un deficit de 6% din PIB, în anul 2021. 

În țară, analiști independenți și Consiliul Fiscal au atras atenția, în ultimii ani, asupra erorilor de construcție bugetară și asupra riscului de derapaje. Iată că, după instalarea noului guvern liberal, avem și primele rezultate ale erorilor macroeconomice ale acestui an.

Astfel, a fost nevoie de o schimbare a conducerii Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, pentru ca estimările de creștere economică să devină realiste. S-a trecut de la celebra cifră de 5,5% la mult mai realista prognoză de 4%.

Recent, chiar Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a inclus România în analiza sa de toamnă și cifra prezentată, 4%, concordă cu așteptările instituției naționale. Trebuie remarcat, însă, că OECD, una dintre cele mai importante și profesioniste instituții internaționale, estimează pentru anul viitor o creștere economică de numai 3,2% și apoi, pentru anul 2021, un avans până la 3,7%. Este clar că economia românească încetinește, iar semnul pozitiv este că instituțiile românești și guvernul acceptă acest adevăr. Este un fapt îmbucurător, pentru că înseamnă, practic, o revenire la realitate.

În același registru este și rectificarea bugetară. Cifrele mari sunt următoarele: veniturile bugetare se diminuează cu 18,36 miliarde de lei, iar cheltuielile, cu 2 miliarde de lei. Deficitul bugetar crește în termeni nominali cu 16,27 miliarde de lei și urmează să ajungă la 4,3% din PIB.

Tot rectificarea bugetară taie cheltuieli de la câteva ministere, Educație – 2,1 miliarde de lei, Afaceri Interne – 1,2 miliarde de lei, Transporturi – 1,1 miliarde de lei, Agricultură – 1,1 miliarde de lei. Tăierile de fonduri sunt cauzate de nerealizarea unor proiecte cu bani europeni. La Ministerul Educației, de exemplu, scăderea finanțării s-a făcut din cauză că un program cu fonduri europene (dotarea școlilor cu tablete și table electronice) este departe de a fi executat. Este, din nou, o reîntoarcere în realitate. Desigur, programul ar putea fi util, nu trebuie abandonat, dar anul acesta nu s-a realizat. La fel se întâmplă și cu alte proiecte, ce ar fi trebuit finanțate cu bani europeni la Transporturi sau la Agricultură.

În schimb, ministerele care au primit bani sunt cel al Muncii, al Dezvoltării Regionale și al Finanțelor. Cu banii alocați, vor fi cârpite cheltuielile pe anul acesta. Adică, se vor plăti salariile și pensiile, se vor achita restanțele de la Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), se vor finanța drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale, precum și suplimentarea sumelor pentru medicamente. Sunt doar câteva capitole de cheltuieli pentru care vor fi alocate sume, dar este vizibil că nu se poate vorbi despre investiții, ci, eventual, despre plata unor cheltuieli curente și a unor datorii ale instituțiilor statului.

De altfel, una dintre măsurile anunțate de guvernul Orban este aceea că va plăti datoriile care provin de la rambursarea de TVA către companii și concediile medicale neplătite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Întârzierile la plata concediilor medicale ajung și până la doi ani și totalizează aproximativ două miliarde de lei.

Este interesant de văzut dacă se va reuși plata majorității datoriilor statului. Asta, pentru că la TVA și concedii medicale se adaugă facturile neplătite de autoritățile locale pentru lucrările efectuate prin PNDL.

O scurtă istorie. În anul 1997, Convenția Democrată venea la guvernare după PSD, adică după un Executiv condus de Nicolae Văcăroiu. PSD ținuse economia sub capac, pentru a da senzația că funcționează. Nu făcuse reforme, nu începuse privatizările și nu demarase nicio schimbare în companiile de stat, care atunci dominau economia românească. Fusese o guvernare social-democrată, care a sacrificat echilibrele macro și reformele pentru o așa-zisă salvare a locurilor de muncă.

Numai că noul guvern, instalat în anul 1997, a trebuit să spună adevărul și să se întoarcă la realitate. Cel mai tranșant a fost atunci ministrul reformei, Ulm Spineanu, care a prezentat public tot planul de reforme și efectele asupra economiei. Au urmat ani grei pentru economia românească. Ei sunt văzuți astăzi anecdotic (se vorbește și acum ironic de cei 15.000 de specialiști ai Convenției) sau critic (se aduce aminte de programele de restructurare cu Banca Mondială și de închiderea de companii). 

Semnale au existat, dar au fost ignorate de guvernele anterioare. Prognozele independente, ale instituțiilor publice sau private, arătau că România nu va atinge anul acesta o creștere economică de 5,5%. Fondul Monetar Internațional sau Comisia Europeană au avertizat, de asemenea, asupra riscului de depășire a pragului de deficit bugetar, de 3% din PIB, anul acesta sau în următorii ani. Recent, o prognoză a Comisiei Europene ajungea la concluzia că România va avea un deficit de 6% din PIB, în anul 2021. 

În țară, analiști independenți și Consiliul Fiscal au atras atenția, în ultimii ani, asupra erorilor de construcție bugetară și asupra riscului de derapaje. Iată că, după instalarea noului guvern liberal, avem și primele rezultate ale erorilor macroeconomice ale acestui an.

Astfel, a fost nevoie de o schimbare a conducerii Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, pentru ca estimările de creștere economică să devină realiste. S-a trecut de la celebra cifră de 5,5% la mult mai realista prognoză de 4%.

Recent, chiar Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a inclus România în analiza sa de toamnă și cifra prezentată, 4%, concordă cu așteptările instituției naționale. Trebuie remarcat, însă, că OECD, una dintre cele mai importante și profesioniste instituții internaționale, estimează pentru anul viitor o creștere economică de numai 3,2% și apoi, pentru anul 2021, un avans până la 3,7%. Este clar că economia românească încetinește, iar semnul pozitiv este că instituțiile românești și guvernul acceptă acest adevăr. Este un fapt îmbucurător, pentru că înseamnă, practic, o revenire la realitate.

În același registru este și rectificarea bugetară. Cifrele mari sunt următoarele: veniturile bugetare se diminuează cu 18,36 miliarde de lei, iar cheltuielile, cu 2 miliarde de lei. Deficitul bugetar crește în termeni nominali cu 16,27 miliarde de lei și urmează să ajungă la 4,3% din PIB.

Tot rectificarea bugetară taie cheltuieli de la câteva ministere, Educație – 2,1 miliarde de lei, Afaceri Interne – 1,2 miliarde de lei, Transporturi – 1,1 miliarde de lei, Agricultură – 1,1 miliarde de lei. Tăierile de fonduri sunt cauzate de nerealizarea unor proiecte cu bani europeni. La Ministerul Educației, de exemplu, scăderea finanțării s-a făcut din cauză că un program cu fonduri europene (dotarea școlilor cu tablete și table electronice) este departe de a fi executat. Este, din nou, o reîntoarcere în realitate. Desigur, programul ar putea fi util, nu trebuie abandonat, dar anul acesta nu s-a realizat. La fel se întâmplă și cu alte proiecte, ce ar fi trebuit finanțate cu bani europeni la Transporturi sau la Agricultură.

În schimb, ministerele care au primit bani sunt cel al Muncii, al Dezvoltării Regionale și al Finanțelor. Cu banii alocați, vor fi cârpite cheltuielile pe anul acesta. Adică, se vor plăti salariile și pensiile, se vor achita restanțele de la Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), se vor finanța drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale, precum și suplimentarea sumelor pentru medicamente. Sunt doar câteva capitole de cheltuieli pentru care vor fi alocate sume, dar este vizibil că nu se poate vorbi despre investiții, ci, eventual, despre plata unor cheltuieli curente și a unor datorii ale instituțiilor statului.

De altfel, una dintre măsurile anunțate de guvernul Orban este aceea că va plăti datoriile care provin de la rambursarea de TVA către companii și concediile medicale neplătite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Întârzierile la plata concediilor medicale ajung și până la doi ani și totalizează aproximativ două miliarde de lei.

Este interesant de văzut dacă se va reuși plata majorității datoriilor statului. Asta, pentru că la TVA și concedii medicale se adaugă facturile neplătite de autoritățile locale pentru lucrările efectuate prin PNDL.

O scurtă istorie. În anul 1997, Convenția Democrată venea la guvernare după PSD, adică după un Executiv condus de Nicolae Văcăroiu. PSD ținuse economia sub capac, pentru a da senzația că funcționează. Nu făcuse reforme, nu începuse privatizările și nu demarase nicio schimbare în companiile de stat, care atunci dominau economia românească. Fusese o guvernare social-democrată, care a sacrificat echilibrele macro și reformele pentru o așa-zisă salvare a locurilor de muncă.

Numai că noul guvern, instalat în anul 1997, a trebuit să spună adevărul și să se întoarcă la realitate. Cel mai tranșant a fost atunci ministrul reformei, Ulm Spineanu, care a prezentat public tot planul de reforme și efectele asupra economiei. Au urmat ani grei pentru economia românească. Ei sunt văzuți astăzi anecdotic (se vorbește și acum ironic de cei 15.000 de specialiști ai Convenției) sau critic (se aduce aminte de programele de restructurare cu Banca Mondială și de închiderea de companii). 

Situația de astăzi seamănă, păstrând proporțiile, cu aceea de atunci. Adevărul este mai bun pentru economie decât minciuna fardată cu cifre pozitive. Pentru că de la adevăr se poate construi.          

Situația de astăzi seamănă, păstrând proporțiile, cu aceea de atunci. Adevărul este mai bun pentru economie decât minciuna fardată cu cifre pozitive. Pentru că de la adevăr se poate construi.  ■        

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele