Cine a pariat că reuniunea tensionată de anul trecut a reprezentat punctul de minim pentru Occident se pare că a fost optimist. Conferința de Securitate de la München a rămas locul de expunere a unor divergențe tot mai accentuate între puterile occidentale.

Și, mai grav, de o parte și de alta a Atlanticului – un pericol existențial pentru NATO. Și totuși, sub tema legată de estomparea treptată a ideii de Occident – „Westlessness”, conform titulaturii originale. Iar liderii prezenți parcă au vrut să facă totul pentru a demonstra justețea temei alese de organizatori.

Președintele german, Frank-Walter Steinmeier, a deschis vineri conferința cu atac frontal către Statele Unite, principalul aliat de după cel de-al Doilea Război Mondial. „Statele Unite, sub actuala lor guvernare, resping însăși ideea unei comunități internaționale (…) Regret că principalul nostru aliat, Statele Unite, refuză sub administrația actuală chiar și ideea unei comunități internaționale (…) Fiecare țară ar trebui să vadă unde ajunge dacă pune interesele proprii mai presus de interesele tuturor celorlalți (…). Rusia, fără a ține cont de dreptul internațional, a recurs la mijloace militare și la strămutarea violentă a granițelor pe continentul european (…). China a devenit un actor important în instituțiile internaționale. Dar, concomitent, nu acceptă dreptul internațional decât selectiv, acolo unde nu contravine propriilor interese (…). Acțiunile Chinei în Marea Chinei de Sud îi deranjează pe vecinii din regiune. Iar acțiunile Chinei împotriva minorităților din propria țară ne deranjează pe noi toți (…). Ne întoarcem la vechea dilemă de securitate. Mai multă neîncredere, mai mult armament, mai puțină siguranță – acestea sunt urmările ei obligatorii. Care conduc spre o nouă cursă a înarmării nucleare, care nu va produce doar noi arme, ci și noi puteri nucleare, cu toate riscurile de rigoare pentru stabilitatea nucleară, care este oricum precară”, a spus șeful statului german .

Pompeo: „Vestul câștigă”

Fără îndoială, punerea de către Germania a Statelor Unite în rând cu China și Rusia printre dușmanii ordinii internaționale a deranjat la Washington.

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, i-a replicat șeful statului german, căruia i-a transmis că accentele sale critice „nu reflectă deloc realitatea”.

„Am plăcerea să vă anunț că ideea potrivit căreia Alianța transatlantică ar fi moartă este mult exagerată”, a ironizat el.

Ministrul american a arătat că țara lui a contribuit la întărirea NATO pe flancul estic și a condus eforturile pentru a se pune capăt „califatului” auto-proclamat de organizația teroristă Stat Islamic în Siria. „Asta înseamnă că Statele Unite „resping comunitatea internațională?”, a întrebat el. „Vestul câștigă” (…). Dar acum, la mai bine de treizeci de ani de la căderea Zidului Berlinului, țările care nu respectă suveranitatea încă ne amenință”, le-a spus Pompeo participanților la conferință.

Pompeo s-a întors apoi către China, Iran și Rusia, acuzându-le că folosesc tărâmul cibernetic pentru a câștiga tot mai multă influență pe scară globală.

„Huawei și alte companii tehnologice chineze de stat sunt cai troieni pentru informații chineze. Campaniile de dezinformare ale Rusiei încearcă să-și întoarcă cetățenii unii împotriva altora. Atacurile cibernetice iraniene creează în continuare probleme în rețelele informatice din Orientul Mijlociu”, a mai spus Pompeo. El „a atins” astfel și aliații care rămân deschiși să colaboreze cu gigantul chinez Huawei pentru dezvoltarea rețelelor naționale 5G.

Macron, săgeți către SUA și Rusia

De partea sa, președintele Emmanuel Macron, care i-a urmat la tribuna conferinței de la München, a reluat ideea unei slăbiri a Occidentului”. El a observat că „există o politică americană care e o formă de relativă repliere, o reconsiderare a relației cu Europa” de care, a spus el, „trebuie să ținem cont”. Europa trebuie „să se reconsidere ca o putere politică, strategică”, a spus Macron.

Despre Rusia, liderul francez a afirmat că aceasta va continua să fie un actor extrem de agresiv în lunile următoare și în anii următori în toate alegerile. Dar liderul francez i-a amintit la acest capitol și pe americani. „Actori conservatori ai ultra-dreptei americane s-au amestecat în alegeri din Europa”, a punctat el, făcând referire la susținători ai președintelui Donald Trump. Steve Bannon, fost șef de campanie al lui Donald Trump, s-a implicat puternic în alegerile europene, de partea extremei drepte.

Și totuși, Macron a insistat din nou că Europa trebuie să aibă un dialog cu Rusia, care să ducă la „strategii de dezescaladare” și la o „transparență comună. Nu sunt prorus, nu sunt antirus, sunt proeuropean!”, a spus el, într-un mesaj ce a părut îndreptat către partenerii est-europeni, îngrijorați de deschiderea sa către Rusia.

„Nu am frustrări, am nerăbdări”, a mai spus Macron, într-o săgeată trimisă spre Berlin. Macron și-a exprimat regretul că Berlinul nu răspunde cu viteza așteptată la propunerile franceze, recunoscând însă că, în trecut, nici Parisul nu procesase altfel cu inițiative germane.

În mijlocul atâtor divergențe, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a văzut în situația ingrată de a încerca să mențină echilibrul. El a spus că „nu ar trebui să fim în competiție între noi și să ne subliniem diferențele, minimizându-ne forțele”.

Statele Unite și europenii sunt în dezacord în multe privințe. În ceea ce privește China, Washingtonul face presiuni asupra europenilor să nu dea acces companiei chineze Huawei în viitoarele rețele de telecomunicații 5G, văzând în asta un risc de spionaj. SUA critică, de partea cealaltă, politica energetică a Germaniei, după definitivarea proiectului Nord Stream 2. Washingtonul se teme că europenii vor deveni mult prea dependenți de gazul rusesc – o temere de ordin strategic, dar și economic, având în vedere că SUA au devenit un exportator net de resurse. Iranul și Orientul Mijlociu, precum și politicile comerciale sunt alte teme de divergență, ca să nu mai vorbim de „nepotrivirea” culturală de după venirea la putere a președintelui Trump. ■

Sprijin american pentru Europa Centrală și de Est

Într-un mesaj direct adresat Europei Centrale și de Est, Mike Pompeo a declarat la München că SUA intenționează să acorde finanțări de până la un miliard de dolari țărilor din Europa Centrală și de Est membre ale Inițiativei Celor Trei Mări. Inițiativa vizează consolidarea cooperării în regiune în domenii precum energia, infrastructura și securitatea. Este o regrupare în special în fața Rusiei, pe care unele dintre aceste state o consideră o amenințare directă. Din Inițiativa Celor Trei Mări, lansată în 2015, fac parte 12 țări de la Marea Baltică, Marea Adriatică sau Marea Neagră: Austria, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

La fel ca și SUA, statele membre ale Inițiativei Celor Trei Mări (Marea Baltică, Marea Neagră, Marea Adriatică) sunt îngrijorate de gazoductul Nord Stream 2, care va dubla livrările de gaze naturale rusești spre Germania și Europa de Vest, ocolind Europa Centrală.

Statele Unite au adoptat sancțiuni împotriva companiilor asociate lucrărilor de la Nord Stream 2. Dar susținerea de către Washington a țărilor din cadrul Inițiativei ar putea avea ca rezultat și o accentuare a diviziunilor Est-Vest în Europa, de care ar putea beneficia chiar Rusia. ■