New media din America Latină se maturizează

Pe măsură ce start-upurile de presă se maturizează, media tradiționale pe care le concurează aceste noi companii încep să le semene din ce în ce mai mult.

22
9 minute de lectură

Ediția tipărită | Americile

14 iulie 2018 | BUENOS AIRES ȘI SÃO PAULO

ÎN TIMPUL actualelor tulburări din Nicaragua, președintele Daniel Ortega a încercat o tactică despre care știa că dăduse roade înainte. La León, un bastion pro-guvernamental, haidamaci loiali regimului său sandinist au încercat să urce studenții în autobuzele îndreptate spre Managua, capitala țării, ca să îi folosească să înăbușe protestele de acolo. Studenții au refuzat. Văzuseră clipuri video cu poliția bătându-i pe demonstranți și nu voiau să se amestece. Site-urile de știri au scris despre rezistența lor, iar asta a inspirat mai multe proteste.

După ce Ortega a fost ales în 2006, el a vândut jumătate din canalele audiovizuale de stat, și-a pus copiii la conducerea celeilalte jumătăți și și-a lăsat soția (care este și vicepreședintă) să peroreze timp de 20 de minute pe zi la televiziunea națională. Cu toate acestea, pe rețelele sociale au proliferat paginile care relatează protestele, în timp ce canale mai tradiționale, cum este 100% Noticias, un post local de știri, nu se mai autocenzurează. „Oamenii nu mai sunt interesați de știrile difuzate de regim”, spune Carlos Fernando Chamorro, proprietarul ziarului independent Confidencial.

În multe țări latino-americane, media tradiționale au făcut o treabă rezonabilă în a trage guvernele la răspundere. Ziarele din Brazilia, Argentina, Peru și Guatemala au investigat corupția și au contribuit la debarcarea președinților sau a miniștrilor. Revista de știri Semana din Columbia are o tradiție îndelungată de denunțare a abuzurilor forțelor de securitate. Mulți jurnaliști de presă scrisă sau radio, mai ales din provinciile îndepărtate, au fost asasinați din cauza muncii lor, adesea de traficanți de droguri sau de alți potentați locali.

Dar piețele media latino-americane tind să fie mici și dominate de magnați cu alte afaceri, care cultivă relații confortabile cu guvernele. Ele sunt zgâlțâite acum de media digitale. Fără să fie nevoite să cumpere sau să închirieze tipografii, editorii de media digitale pot să pornească la drum doar cu „capital de sudoare”, spune Janine Warner de la SembraMedia, un ONG care îi ajută pe jurnaliștii latino-americani să devină antreprenori. În registrul lor au peste 770 de site-uri din 19 țări, care „servesc interesul public” și nu se sprijină pe nicio corporație sau partid pentru venituri.

În dictaturi, ele sunt singurele voci ale mediei independente. Efecto Cocuyo (Efectul de licurici) din Venezuela relatează fapte pe care regimul încearcă să le ascundă, inclusiv numărul de crime și rata de schimb de pe piața neagră. În Cuba, start-upuri precum El Estornudo (Strănutul) și Periodismo de Barrio (Știrile din Cartier), deși au grijă să nu pună legitimitatea regimului sub semnul întrebării, relatează critic despre situația din țară.

În locuri mai libere, oligopolurile și establishmentul oficial sunt puse în dificultate de firmele mici noi. Conform unui raport UNESCO, în majoritatea Americii Latine, o singură firmă controlează aproape jumătate de piață în fiecare categorie media. În Chile, două companii de presă, El Mercurio și Copesa, dețin peste 90% din cititori. În Columbia, trei conglomerate dețin circa 60% din publicul pentru presa tipărită, radio și internet. În Mexic, guvernul lui Enrique Peña Nieto, al cărui mandat expiră în luna decembrie, a cumpărat tăcerea ziarelor și a posturilor de televiziune cu multă publicitate. Concentrarea și tendențiozitatea provoacă neîncredere. Doar un sfert dintre latino-americani cred că media este independentă de interesele puternice, potrivit unor sondaje efectuate de Latinobarómetro.

Noul tip de jurnaliști a produs dezvăluiri impresionante. Reporterii de la site-ul Aristegui Noticias au descoperit unele dintre cele mai mari scandaluri ale guvernării lui Peña, inclusiv cum și-a cumpărat soția acestuia o proprietate cu ajutorul unui contractor guvernamental. În aprilie 2015, site-ul relata că poliția federală ucisese 16 civili, la începutul anului, în Apatzingán, un oraș din centrul Mexicului. El Universal, un mare ziar, se spune că ar fi refuzat să publice asta.

Chequeado, primul site de verificare a faptelor din America Latină, este o sulă în coastă atât pentru stânga, cât și pentru dreapta. El a relatat că în campania electorală, Mauricio Macri, actualul președinte argentinian de centru-dreapta, a primit contribuții de la firme care câștigaseră contracte guvernamentale la Buenos Aires, pe vremea când el era primar acolo. El a dezvăluit și că firme de construcție din centrul investigației de corupție Lava Jato din Brazilia câștigaseră contracte supraevaluate în Argentina, în valoare de cel puțin 9,6 miliarde de dolari, în timpul guvernelor de stânga anterioare, conduse de Cristina Fernández de Kirchner și soțul ei, Néstor Kirchner. În 2015, Chequeado a fost primul canal media din America Latină care a verificat faptele în timpul unei dezbateri electorale, în timp real. „Scopul nostru este să mărim prețul unei minciuni”, spune fondatoarea acestui site, Laura Zommer.

În Brazilia, procurorii au furnizat ziarelor mainstream majoritatea dezvăluirilor din Lava Jato. New media se concentrează pe subiectele neglijate. Jota disecă sistemul judiciar. Nexo s-a specializat în jurnalism de explicație, cu multe grafice și cronologii. Agência Pública, care se concentrează pe drepturile omului, a dezvăluit abuzarea tinerilor de culoare din favelas de către poliție și un acord secret între guvern și companiile miniere de a limita despăgubirile acordate familiilor a 17 oameni care au murit la prăbușirea unui baraj, în 2015.

Noile companii de presă aduc cu ele schimbarea. Atunci când Animal Politico, un website, l-a acuzat pe fostul guvernator din Veracruz că a deturnat milioane de dolari către firme fantomă, el a fugit din Mexic. După o urmărire de șase luni peste cel puțin trei continente, acesta a fost prins în Guatemala și a fost deferit justiției. Publicațiile digitale au contribuit și la o mare reformă din Argentina. În mare parte grație lor, un proiect de lege prin care se dezincriminează avortul a fost adoptat luna trecută de camera inferioară.

Dezvăluirile au fost recompensate, inclusiv cu un premiu Pulitzer împărtășit între Aristegui Noticias și Connectas din Columbia, pentru rolul lor în relatarea scandalului legat de Panama Papers, care a scos la iveală evaziunea fiscală practicată de oameni puternici de pe întregul glob. Ele au adus și represalii. Dintre cei 14 jurnaliști asasinați anul trecut în Mexic, aproape toți lucrau pentru canale media independente. Aproape jumătate dintre cei 100 de editori care au fost cuprinși în sondajul SembraMedia au declarat că membri ai personalului lor au fost victimele amenințărilor sau șantajului și mai mult de jumătate au pierdut publicitate.

Mai mult panaș decât cash

Noile companii media sunt însă vulnerabile din punct de vedere financiar. Doar puțin peste jumătate dintre site-urile cuprinse în sondajul SembraMedia aveau venituri de peste 100.000 de dolari în 2016, și jumătate au pierdut bani. Fiind idealiste în privința jurnalismului, multe site-uri ignoră bilanțul contabil final. Puține monitorizează numărul cititorilor lor sau strâng date demografice, care le-ar ajuta să obțină publicitate.

Cele mai de succes încearcă să reconcilieze idealismul cu necesitatea de a plăti facturile. Unele își suplimentează câștigurile din publicitate cu alte venituri, cum sunt granturile. Chequeado, care mai mult decât și-a triplat bugetul din 2013, ajungând acum la 770.000 de dolari, este pretențios în alegerea firmelor care fac publicitate, dar ia bani de la ONG-urile și de la guvernele străine. La Silla Vacía, a treia cea mai influentă sursă de știri din Columbia, potrivit unui sondaj recent, primește 57% din venituri din granturi și 28% din publicitate și sponsorizări. Restul banilor provin din crowd-funding și de la o platformă pe care universitarii pot să publice lucrările științifice. Jurnaliștii de la El Faro din Salvador, fondat acum 20 de ani, au început recent să folosească instrumente precum Google Analytics, ca să își înțeleagă și să își extindă publicul. În decembrie, Natali Viana, care a creat Agência Pública cu șapte ani în urmă, laolaltă cu un grup de alte femei, și-a adunat echipa ca să scrie primul plan strategic al acestei publicații.

Pe măsură ce se maturizează noile companii, cele vechi devin tot mai ca ele. O parte din veniturile Chequeado provin din oferta de cursuri de instruire în verificarea faptelor pentru redacții din întreaga țară. Trei site-uri de verificare a faptelor au fost fondate în Brazilia în ultimii doi ani, inclusiv Truco, care face parte din Agência Pública. Munca lor i-a îndemnat pe giganți precum Globo și Estado de São Paulo, un ziar, să își creeze echipe de verificare a faptelor.

Companiile de media vechi și noi colaborează și ele. Au devenit comune investigațiile colaborative și sindicalizarea. Jurnaliștii fac naveta între cele două. Agência Pública, care copublică toate reportajele sale împreună cu alte grupuri media, are o duzină de preluări pe bloguri și în ziare precum Folha de S. Paulo și The Guardian. O asemenea cros-fertilizare duce la îmbunătățirea jurnalismului latino-american în general, chiar și în Nicaragua. Energia de care dau dovadă site-urile independente a forțat canalele media tradiționale „să înceapă să facă jurnalism, sau să riște să piardă cititori”, spune Chamorro. Start-upurile de presă pot să fie mici, dar impactul lor este mare.

Acest articol a apărut în secțiunea Americile din ediția tipărită a The Economist, sub titlul „Da, unei prese online libere”.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele