Nimic nou pe „frontul” inflației

Există o legătura între prețul țițeiului de pe piața internațională și inflația din România. Este normal, pentru că prețul petrolul influențează toate economiile lumii.

48
4 minute de lectură

Rata anuală a inflației s-a menținut în luna iunie la 5,4%, nivel atins și luna precedentă, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Analiștii anticipau această cifră, iar tendința fusese anunțată de Banca Națională a României (BNR). La începutul anului, BNR anticipa o scădere a inflației începând cu lunile de vară, dar prognoza a fost modificată, în sensul că BNR anticipează o plafonare a inflației în lunile de vară și o reducere a ratei abia spre sfârșitul anului. Estimarea BNR pentru finalul acestui an este o rată a inflației de 3,5-4%.

„Lectura indicelui de creștere a prețurilor în luna iunie nu contrazice previziunea ING de inflație pentru finalul anului, 3,6%, care, la rândul ei, se bazează pe o perspectivă a evoluției prețurilor petrolului la un nivel jos”, consideră Ciprian Dascălu, economistul-șef al ING România.

De remarcat că Dascălu face legătura dintre prețul țițeiului de pe piața internațională și inflația din România. Este normal, pentru că prețul petrolul influențează toate economiile lumii. Iar prețul țițeiului a depășit cotațiile de 30 de dolari pe baril, se află acum la valoarea de 70 de dolari barilul, iar statele Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) fac eforturi comune pentru a livra materie primă pe piață, păstrând însă prețul la un nivel ridicat. De altfel, analizele Băncii Naționale arată că o cauză a creșterii inflației, în ultimul an, este datorată și creșterii prețului țițeiului pe plan internațional. Este ceea ce BNR numește un factor exogen, pe care banca centrală nu îl poate influența prin politicile sale.

Cu un ochi la inflație, cu altul la dobânzi

Creșterile anualizate de prețuri sunt deja previzibile. În luna iunie, creșterea inflației la mărfurile alimentare a fost de 3,86%, cu aceleași vârfuri de creștere la legume și conserve de legume, plus 16%, fructe proaspete, plus 14%, sau cartofi, plus 11,5%. Mărfurile nealimentare au înregistrat o creștere anualizată de prețuri de 7,82%, în care recordurile sunt date de gazele naturale, 10%, combustibilii, 6%, energia electrică, 4%. Sectorul serviciilor a crescut tarifele anuale cu 2,56%, iar transportul aerian, plus 10%, iese în evidență.

Rata inflației nu este relevantă într-o analiză izolată. Atunci când spui inflație, spui dobânzi. Iar când vorbim de dobânzi, inevitabil, în acest moment, apare dilema: cresc dobânzile, sau rămân la același nivel? „Ne așteptăm ca Banca Națională a României să amâne cât mai mult timp posibil o majorare a dobânzii sale de politică monetară și să își calibreze următoarele mișcări într-o sincronizare cu Banca Centrală Europeană (BCE). În consecință, dacă BCE livrează un ghidaj clar după întâlnirea din septembrie, am putea asista la o majorare a dobânzii cheie a BNR în acest an, la ședința boardului din 3 octombrie”, arată Ciprian Dascălu. Interesant este că economistul-șef al ING România face legătura între decizia BNR și cea a BCE. Pentru că semnalele care vin dinspre BNR legate de evoluțiile indicatorilor economici interni dau de înțeles că dobânda de politică monetară nu va crește prea curând. Mai ales dacă prognozele de scădere a inflației încep să se confirme.

Deocamdată, Mugur Isărescu pare a fi, de data aceasta, un adevărat dresor al dobânzii interbancare ROBOR. A spus guvernatorul că nu are sens ca ROBOR să depășească 3,5% și câteva zile ale săptămânii trecute ROBOR a coborât.

România rămâne în continuare cu cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană. Dar nu nivelul inflației îngrijorează (deși după standardele băncii centrale deja rata inflației se află la un nivel ridicat), ci viteza de creștere. Pe parcursul unui an, inflația a făcut salturi mari simțite atât de consumatori și companii, cât și de sectorul bancar, care are „reflexul lui Pavlov”: când vede inflație mare, crește dobânzile. Mai întâi la credite, apoi la depozite. Iată cum un simplu indicator economic, inflația, ne influențează viața de zi cu zi.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele