Circ în toată regula în jurul desemnării de către România a unui candidat pentru postul rezervat ţării noastre în Comisia Europeană!
Circ românesc!
Mai exact a unei candidate, căci preşedinta următorului guvern continental, Ursula von der Leyen, stabilise împreună cu primul nostru ministru să fie făcută o propunere-femeie, spre echilibrarea „de gen” a echipei.
Viorica Dăncilă s-a conformat pe jumătate, avansând două nume: al Rovanei Plumb şi al lui Dan Nica, politicieni şi europarlamentari PSD cu probleme recurente de „integritate”, cum se spune astăzi când e vorba despre incorectitudini, despre imoralităţi care pot păta reputaţii sau despre furturi şi alte potlogării penalizabile în justiţie. Au circulat informaţii credibile cum că s-au solicitat discret alte propuneri româneşti. N-au fost oferite.
Din marfa clientei de la Palatul Victoria, Bucureşti, Ursula von der Leyen a ales candidatura feminină. Blocată ulterior în cadrul audierilor de pe traseul procedural premergător votului de validare a Comisiei în Parlamentul de la Strasbourg. Ieşise la iveală încă o problemă de „integritate” a catindatei, pe lângă cele cunoscute: Rovana Plumb a primit un „împrumut” de 800.000 de lei, adică aproximativ 175.000 de euro, „de la o prietenă”, sumă donată partidului pentru cheltuielile de campanie, înaintea europarlamentarelor din 26 mai 2019! 175.000 de euro: un fleac, un mizilic! Întâmplător, filantroapa a deschis lista candidaţilor PSD, s-a reales la Strasbourg şi devenise – deci – şi candidata Vioricăi Dăncilă la postul de comisar, de ministru european…
Ca să-şi „rezolve” rapid problema, Rovana Plumb a improvizat o scrisoare în care anunţa că-şi va stinge datoria cu… două apartamente!?! Aer de matrapazlâc pe care împricinata încerca să-l muşamalizeze printr-o stratagemă de-un ridicol vizibil de la o poştă, deci şi dinspre Vestul Bătrânului Continent. S-a cerut ferm înlocuirea candidaturii. Drept care, curajoasă, Viorica Dăncilă l-a propus din nou pe… Dan Nica! Dar, pentru că-i promisese Ursulei von der Leyen, a adăugat şi un nume feminin aproape necunoscut în politica românească: Gabriela Ciot, secretar de stat pe Afaceri Europene, protejată – pare-se – a unor lideri PSD, implicată în coordonarea preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene exercitate de România timp de 6 luni, în ianuarie-iunie 2019. Nica – pentru „activul de partid”, ca să vadă pesediştii că ea, Dăncilă, propune un tovarăş cu vechi state de servicii; Ciot – pentru „la export”, adaptată la solicitarea Ursulei von der Leyen!…
Aici am ajuns, laolaltă cu candidatul Ungariei, László Trócsányi,respins şi el. S-au mai ridicat sprâncene şi în legătură cu alte nume. Se anticipează că, până se vor găsi soluţii acceptabile de către toate părţile, noua Comisie îşi va amâna intrarea în funcţiune.
Circ britanic!
O necunoscută rămâne şi reprezentarea britanică în viitoarea Comisie Europeană: da sau nu?! Cabinetul de la Londra n-a desemnat pe nimeni, căci Regatul Unit urma să iasă din Federaţia continentală, numărul statelor-membre reducându-se de la 27 la 26. Nu s-a-ntâmplat în martie, s-au acordat amânări succesive, ultima fiind pentru 31 octombrie.
Dar în Marea Britanie e dihonie mare! Noul prim-ministru, Boris Johnson, un „iliberal” consonant cu preşedintele american Donald Trump, s-a făcut luntre şi punte pentru a impune ieşirea fără un acord cu Comisia şi cu Parlamentul Uniunii Europene, documentul deja asumat de predecesoarea sa, Theresa May, fiind respins de Parlament. A fost circ în Camera Comunelor, circ mediatic, circ juridic: Johnson a suspendat practic Adunarea Legislativă, „prorogând” discursul cu dată fixă al Reginei, opoziţia a reacţionat, prim-ministrul a fost părăsit de toţi mai mulţi conservatori, între care propriul frate (!), iar Curtea Supremă, sesizată în cauză, a decis că „prorogarea” a urmărit scoaterea temporară din joc a Parlamentului, ceea ce constituie o ilegalitate.
Or, din punct de vedere continental, dacă Regatul Unit îşi mai amână plecarea, viitoarea Comisie trebuie să-şi intre în rol cu câte un reprezentant din fiecare ţară, deci şi cu un comisar britanic, aşa cum şi în Parlamentul de la Strasbourg au fost aleşi eurodeputaţi din Arhipelag, căci amânările au făcut obligatorii alegeri în mai şi acolo, într-un stat-încă-membru! Nemaivorbind aici şi acum despre cazul în care „Brexitul” nu s-ar mai produce deloc, posibilitate din ce în ce mai des invocată în polemicile furibunde care au divizat patria democraţiei liberale.
Circ britanic, după cum se vede! De luat aminte la păţania britanicilor, care s-au lansat prosteşte într-o aventura autodistructivă…
Continuităţi în Comisia Europeană
Privind cu atenţie componenţa viitoarei Comisii Europene, se cuvine să observăm că, simultan cu „vizionarismul” inovator, viitoarea şefă a Executivului de la Bruxelles a ţinut să dea şi un neobişnuit semnal de continuitate.
Regulă nescrisă, „cutumă” până acum respectată: Comisia obişnuia să se înnoiască integral sau aproape integral, eventual cu câte un „supravieţuitor” menţinut pentru un al doilea mandat. Or, echipa Ursulei von der Leyen preia o serie întreagă de nume din cea a lui Jean-Claude Juncker „Supravieţuitorii” sunt acum 7: letonul Valdis Dombrovskis, austriacul Johannes Hahn, irlandezul Phil Hogan, bulgăroaica Věra Jourová, slovacul Maroš Šefčovič, olandezul Frans Timmermans şi daneza Margrethe Vestager.
Cea mai semnificativă e menţinerea ca vicepreşedinte executiv a lui Frans Timmermans, principala voce a Comisiei Juncker pe temele salvgardării democraţiei în Uniune, ale statului de drept. Rămâne pe poziţii şi Věra Jourová, actuala deţinătoare a portofoliului european al Justiţiei, sub steagul marcat cu „Valori şi transparenţă”: tot continuitate.
Lucrând pentru viitor, Comisia Europeană are nevoie de stabilitate în prezent, mai ales atunci când se-aud de ici, de colo, din cam multe direcţii, zvonuri de circ… ■
