Creșterea datoriilor publice și private ar putea mări gradul de vulnerabilitate al statelor și companiilor, în condițiile în care piețele financiare au fost, în ultima perioadă, volatile. Exemplele cele mai aduse în discuție sunt creșterea dobânzii la dolar și scăderile de pe piețele de capital.

Raportul Băncii Mondiale oferă și o serie de date surprinzătoare referitoare la ponderea economiei informale. Astfel, o treime din produsul intern brut la nivel mondial este creat de economia informală, iar 70% din locurile de muncă se află în acest sector. Cu mențiunea că în țările emergente și în cele dezvoltate, jumătate dintre angajați lucrează la firmele proprii. Economia subterană este asociată cu o productivitate redusă, cu un nivel scăzut de încasări bugetare și cu un grad sporit de sărăcie și inegalitate. În acest context, trebuie să reamintim că România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea veniturilor bugetare în produsul intern brut, doar înaintea Irlandei, care însă este un caz aparte în materie de fiscalitate.

Ce trebuie să facă statele pentru a scădea economia „subterană”

Politicile publice care ar trebui să fie derulate pentru reducerea economiei informale sunt legate de reducerea birocrației și a taxelor, creșterea accesului la finanțare și o creștere a nivelului de educație al publicului cu privire la economia „neagră”.

Economiile emrgente și cele dezvoltate au avut în ultimii ani un puternic proces dezinflaționist. Pe termen lung, declinul inflației a fost de la 17,3%, în anul 1975, la 3,5%, în anul 2018. Numai că păstrarea inflației la un nivel scăzut poate fi o provocare la fel de mare precum scăderea prețurilor. Factorii care au dus la dezinflație, și anume comerțul mondial liber și accesul lărgit la finanțare, sunt pe cale să se schimbe. Ceea ce ar duce la o presiune asupra creșterii prețurilor la nivel mondial.

Creșterea datoriilor este deja un fenomen cunoscut. Din anul 2013, datoria publică la nivel mondial a crescut, în medie, cu 17%, iar structura datoriei a migrat către surse mai scumpe de finanțare. De aceea, statele continuă să facă politici publice care să permită reducerea datoriilor.

Creșterea prețurilor alimentelor, opt milioane de persoane în plus ajunse la pragul de sărăcie

Raportul Băncii Mondiale arată că din cauza creșterii prețurilor alimentelor din perioada 2010-2011, aproximativ 8,3 milioane de persoane au ajuns în prag de sărăcie.

Prognoza de creștere economică pentru România a fost rectificată în minus cu un punct procentual. Astfel, ritmul de creștere este prognozat să fie de 3,5%, anul acesta, 3,1%, anul viitor, și 2,8%, în anul 2021. Dintre statele din zonă membre ale Uniunii Europene, Polonia va deveni lider în ceea ce privește creșterea economică, având prognoze de 4%, în 2019, și de 3,3%, în anul 2021.

Pentru România este importantă evoluția economiei europene, întrucât există o legătură comercială și de investiții între economia românească și, în special, cea a Zonei Euro. Din acest punct de vedere, veștile nu sunt prea încurajatoare. Zona Euro își încetinește creșterea la 1,6%, anul acesta, și la 1,4%, în perioada 2020-2021. Inflația însă va rămâne la un nivel redus, 1,6%, iar rata ocupării nu va cunoaște schimbări importante.

Ce spune Banca Mondială despre economia informală

Raportul Băncii Mondiale realizează o analiză la nivelul economiilor emergente din Europa, privind sectorul informal al economiei, și constată o serie de asemănări. Este vorba despre populația ocupată în agricultură, mulți dintre aceștia fiind lucrători individuali, ceea ce face ca economia informală să aibă o pondere mare.

Remitențele sunt o caracteristică a economiilor care au o populație numeroasă. Banii trimiși acasă dezvoltă afacerile mici, care tind să rămână în sectorul informal. Instituțiile statului s-au consolidat, dar sunt încă departe de funcționarea din Europa de Vest. De aceea, economia informală este mult mai prezentă în economiile emergente.

Productivitatea muncii este mai scăzută, pentru că firmele din sectorul informal sunt mai puțin eficiente. De asemenea, veniturile bugetare sunt încasate într-o proporție redusă, iar estimările Băncii Mondiale arată că reducerea economiei informale ar aduce în plus la buget câteva procente din PIB.

Piața muncii este un alt vector al economiei informale. O parte din persoanele fără calificare, tinerii sau femeile lucrează în economia subterană. Politicile în domeniu care încearcă să reducă sectorul informal se bazează pe o înăsprire a legislației muncii și pe o creștere agresivă a salariului minim. În același timp, există deja o tradiție prin care în special companiile mici și mijlocii împart costurile muncii, în sensul că plătesc o parte din salariu în regim oficial și o altă parte la negru.

O soluție găsită de unele state a fost aceea de a acorda subvenții companiilor care creează locuri de muncă și le păstrează pentru o anumită perioadă.

Cota unică, prezentă în mai multe state din regiune (Rusia, România, Bulgaria sau Polonia), a avut ca obiectiv să reducă ponderea sectorului informal și de a crește veniturile bugetare. Parțial, cota unică a fost eficientă, dar în acest moment, în România, efectele par să se fi consumat. Nu din motive legate neapărat de cota unică de impozitare, ci din cauză că de-a lungul timpului au fost introduse o serie de derogări de la sistemul fiscal de cotă unică.

În fine, un alt capitol este cel al luptei împotriva corupției, capitol la care Polonia, România și Slovacia au făcut o serie de progrese, după cum constată raportul Băncii Mondiale.

Sunt nori întunecați care se adună asupra economiei globale. Evoluțiile se schimbă, creșterea economică înaltă din ultimii ani se atenuează, iar economiștii nu exclud chiar ca anumite economii să experimenteze, anul acesta, chiar recesiunea tehnică. Sunt suficiente motive pentru ca mediul economic și politic să fie mai prudent.