Noul Cod de procedură penală, pedeapsă pentru lupta anticorupție

PSD și ALDE, cu sprijinul UDMR și al minorităților au schimbat sistemul de desfășurare a anchetelor și a proceselor penale, limitând puterile procurorilor și deschizându-le inculpaților porți de scăpare – de la momentul deschiderii dosarului până la sentință.

64
11 minute de lectură

Patru ore și trei minute a durat în Camera Deputaților adoptarea modificărilor la Codul de procedură penală, într-o viteză fără precedent pentru legiferarea din România. Peste 300 de amendamente adoptate la cele 500 de articole ale Codului, între care nicio prevedere propusă de partidele de opoziție. PSD și ALDE, cu sprijinul UDMR și al minorităților au schimbat sistemul de desfășurare a anchetelor și a proceselor penale, limitând puterile procurorilor și deschizându-le inculpaților porți de scăpare – de la momentul deschiderii dosarului până la sentință.

Nu este vorba doar despre efectele pe care aceste modificări le au asupra luptei împotriva corupției, ci despre întregul sistem penal, inclusiv crimele și violurile, tâlhăriile sau agresiunile grave. Dacă noul Cod de procedură penală intră în această formă în vigoare, victimele unor astfel de spețe nu vor avea mari șanse să-și capete dreptatea în tribunale.

175 de voturi pentru, 78 împotrivă și o singură abținere este rezultatul votului din camera decizională care trimite aceste modificări la promulgare, aceleași prevederi fiind deja adoptate și de Senat la mijlocul lunii iunie.

Doar trei zile de dezbateri au fost acordate mofidicării în substanță a Codului de procedură penală în cadrul Comisiei parlamentare speciale conduse de deputatul PSD Florin Iordache, ziua de luni, 18 iunie, rămânând în analele Parlamentului. 315 pagini cu amendamente cuprinse în Raportul Comisiei Iordache au fost prezentate deputaților cu doar 10 minute înainte de ședința de plen. Apoi, în plenul Camerei Deputaților, opoziției i s-a permis doar să-și spună punctul de vedere. Dezbaterea, rând pe rând, a articolelor, s-a transformat într-o cursă de sprint la atletism.

Drepturi pentru infractori

Din momentul în care o persoană devine suspectă într-un dosar penal, aceasta nu poate fi arestată decât în anumite condiții. Dacă este vorba despre cazuri de evaziune fiscală sau spălare de bani, astfel de infracțiuni nici nu apar pe lista celor care presupun arestarea.

O modificare importantă este cea referitoare la interdicția de folosire a probelor filmate. Dacă, de pildă, o cameră de supraveghere surprinde o crimă sau o agresiune gravă, imaginile surprinse nu mai sunt acceptate în dosar.

Pe parcursul anchetei și al procesului, nu mai pot fi date publicității niciun fel de comunicări despre faptele de care este acuzat un inculpat. Astfel, în cazul politicienilor, de pildă, doar la finalul procesului poți afla acuzațiile.

Martorii nu mai sunt obligați să le explice procurorilor și magistraților ce știu. Cu atât mai mult dacă sunt soțiile sau amantele inculpaților – este o prevedere a acestui nou Cod de procedură penală. De asemenea, audierea martorilor și a victimelor se face în prezența celor împotriva cărora au fost prezentate acuzații. Se fac multe comentarii în dezbaterea publică despre situația în care victima unui viol, chiar și pedofil, trebuie să explice în fața anchetatorilor ce anume s-a întâmplat în prezența agresorului.

Câteva dintre schimbări i-au vizat pe politicieni și pot schimba soarta unor procese aflate pe rol.

Dacă o instanță inferioară achită un inculpat, în apel nu se mai poate schimba verdictul decât în cazul în care au apărut probe noi. Este expres cazul lui Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, al lui Victor Ponta și al lui Dan Șova și poate deveni și cazul lui Liviu Dragnea, dacă primește un astfel de verdict pe 21 iunie.

Un proces finalizat poate fi reluat de la capăt, nu dintr-o anumită etapă, în cazul în care sentința este semnată de un judecător, iar motivarea, de un alt magistrat. Este o trimitere directă la dosarul președintelui PSD, Liviu Dragnea, care a primit condamnare cu executare de doi ani pentru fraudarea referendumului de la Livia Stanciu, însă motivarea a fost semnată de un alt magistrat după pensionarea fostei președinte a Curții Supreme.

Un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a anunțat că noile modificări ale Codului de procedură penală îi  închide nu mai puține de 1.500 de dosare la momentul intrării în vigoare.

Și asta pentru că una dintre schimbări – poate cea cu impactul cel mai mare – este că la un an de la debutul anchetei procurorilor, dacă nu se trimite în instanță dosarul, se clasează. După aprecierea unor specialiști, această prevedere, unică în Europa, devine, de fapt, un termen de prescriere a faptelor penale. A tuturor faptelor penale, inclusiv a crimelor.

Căi de atac

Procedural, se pot face destul de multe lucruri, însă este puțin probabil că ar exista șanse de împiedicare a intrării în vigoare a acestor prevederi. Președintele Klaus Iohannis, potrivit prerogativelor pe care le are, le poate întoarce o singură dată în Parlament, dar nu pote impune sensul modificărilor. Le poate contesta și la Curtea Constituțională.

Ce a spus Klaus Iohannis la momentul adoptării acestei legi când a fost întrebat despre viteza în care au trecut de deputați:

„Viteza ca viteza. Am mai avut situații când s-a votat noaptea. Rezultatul m-a întristat și mă întristează. PSD încearcă să amputeze puterile Justiției. Dacă am avut legile Justiției care m-au nemulțumit profund, acum vedem ceva nemaiîntâlnit, acum majoritatea PSD votează legi cu dedicație pentru șeful lor, pentru Liviu Dragnea. Este inadmisibilă această abordare”, a declarat Klaus Iohannis.

Șeful statului a adăugat că va uza de toate prerogativele sale constituționale pentru a încerca să corecteze această situație.

PNL și USR au anunțat că vor ataca legea la Curtea Constituțională. La fel și magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție (au acest drept), care au votat în majoritate sesizarea CCR. Parchetul General a comunicat, la rându-i, că va scrie celor care au posibilitatea legală de a cere CCR să se pronunțe în privința legalității modificărilor substanțiale. Sunt critici din partea tuturor asociațiilor profesionale ale magistraților – Forumul Judecătorilor, Asociația Procurorilor, Asociația Magistraților din România –, care se opun modificărilor și care adaugă și critica, adresată politicienilor, de a nu fi fost consultați și nici invitați la dezbaterea parlamentară, unde depuseseră amendamente.

Klaus Iohannis a discutat cu ambasadorii Uniunii Europene, la o întâlnire care a avut loc la Ambasada Bulgariei în România (țară care deține președinția UE), unde s-a discutat despre modificările Codului de procedură penală. Ce au spus ambasadorii europeni: „În opinia acestora, în măsura în care aceste modificări vor intra în vigoare, cooperarea în domenii precum judiciar și polițienesc între România și celelalte state membre va fi afectată. De asemenea, vor exista serioase semne de întrebare cu privire la garanțiile oferite de statul român referitoare la utilizarea corectă a fondurilor europene de care beneficiază țara noastră”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale de la finalul reuniunii.

Mai grav decât Ordonanța 13

Modificările la Codul de procedură penală sunt mai extinse și au efecte mai mari decât ar fi avut Ordonanța 13, din ianuarie 2017, cea care a scos în stradă sute de mii de oameni în toate orașele țării, pe ger și zăpadă. Protestele #rezist au determinat la acea vreme retragerea ordonanței de către Guvernul Grindeanu.

Doar impunerea unui prag la infracțiunea de abuz în serviciu și grațierea mai făceau parte din celebrul act normativ care a ținut România sub atenția lumii la începutul lui 2017.

Cei de la USR susțin că ar urma, în zilele care au mai rămas până la finalul sesiunii parlamentare, ca PSD și ALDE să încerce să introducă și pragul la abuzul în serviciu, prin modificarea Codului penal. Se vorbește și despre posibilitatea ca o ordonanță de urgență să fie adoptată rapid, cuprinzând toate aceste modificări, ale Codului penal, ale Codului de procedură penală și abrogarea Legii 78/2000, privind prevenirea, descoperirea și pedepsirea faptelor de corupție, care ar putea fi abrogată și preluată parțial în Codul penal.

O ordonanță de urgență ar aduce imediat în vigoare astfel de modificări și ar putea fi atacată doar de Avocatul Poporului, instituție condusă de Victor Ciorbea, desemnat de PSD.

Astfel, legislația penală din România ar fi schimbată total, filosofia după care a funcționat în ultimii 13 ani fiind abandonată. Practic, toate piedicile puse în anchetarea și judecarea faptelor de corupție, ca și modificările din iarnă asupra Legilor Justiției, cu procurorii puternic subordonați Guvernului, duc România în etapa de dinaintea declanșării luptei anticorupție.

Principalele prevederi

  • Amendament care se aplică retroactiv, proceselor încheiate – Dacă hotărârea a fost semnată de un judecător care nu a fost în complet pe parcursul procesului, hotărârile pot fi revizuite – beneficiar: Liviu Dragnea cu dosarul fraudei referendumului din 2012.
  • Instanța de apel nu poate desființa sentința primei instanțe prin care s-a dispus achitarea inculpatului decât dacă sunt administrate probe noi. Aceste probe noi trebuie să fie probe care să conducă la desființarea soluției de achitare a primei instanțe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea – beneficiari: Călin Popescu Tăriceanu, Victor Ponta, Dan Șova.
  • Durata urmării penale este limitată la un an, după care urmează clasarea.
  • „În termen de maxim 1 an de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă, organul de urmărire penală este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoană, dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru a dispune aceasta măsură, fie la clasarea cauzei la împlinirea termenului de prescripție.” 
  • Denunțul nu mai contează după șase luni de la petrecerea faptelor, iar denunțătorii nu mai beneficiază de reducerea faptelor – cazul Microsoft este un precedent.
  • Convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate și înregistrate care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării nu pot fi folosite sau atașate la dosarul de urmărire penală – celebrele transcrieri ale convorbirilor telefonice, bază de pornire în multe dosare.
  • Înregistrările video sau audio făcute de terți sau de persoanele în cauză nu mai pot fi folosite de organele judiciare.
  • În timpul urmăririi penale, este interzisă comunicarea publică a oricărei informații referitoare la faptele și persoanele care fac obiectul procedurii.
  • Pentru declanșarea acțiunii penale nu mai sunt suficiente suspiciunile rezonabile, ci este nevoie de „indicii temeinice”. Similar, supravegherea tehnică se dipune de judecătorul de drepturi și libertăți atunci când există indicii temeinice cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni.
  • Arestul devine nelegal dacă persoana nu este condamnată sau dacă fapta este dezincriminată, ceea ce va pune presiune pe magistrați, pentru că vor putea răspunde în astfel de situații.
  • Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore, iar perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, intervenind un interval de 12 ore.
  • Controlul judiciar nu poate depăși 190 de zile (30 plus 160)
  • Arestarea preventivă poate fi dispusă numai dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit o infracțiune și există una dintre următoarele trei situații: inculpatul a fugit pentru a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, dacă a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte, inculpatul încearcă să influențeze un alt participant la comiterea infracțiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine ca o altă persoană să aibă un astfel de comportament; dacă exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înțelegere frauduloasă cu acesta; dacă există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în acțiune a mișcării penale împotriva sa, inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune sau pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele