Noul Inventar Forestier Național face lumină în scandalul tăierilor ilegale

0
223
(Photo by Oli Scarff/Getty Images)

Realizarea unui inventar forestier la nivel naţional (IFN) a fost determinată de interesul ridicat pentru obţinerea de informaţii despre resursele forestiere ale României. După o perioadă de cinci ani de la finalizarea primului ciclu al IFN (IFN – Ciclul I, 2008-2012) suntem astăzi în fața rezultatelor Inventarului Forestier National (IFN, ciclul II, 2013-2018).

Datele obținute prin IFN au la bază cercetări statistice de mare anvergură, derulate în cicluri de câte cinci ani, prin verificarea în teren a suprafeței fondului forestier, a volumului  de masă lemnoasă și starea pădurilor în acest interval de timp, dar mai ales prin analiza sustenabilității valorificării resurselor forestiere evidențiată de raportul dintre creșterea pădurii si volumul „dispărut” din păduri.

O analiza Fordaq România arată că volumul „dispărut” din păduri a atins un maxim în perioada anilor 2011-2014, a scăzut mult în anii 2015-2016 (Radarul Pădurilor), apoi a scăzut și mai mult în anul 2017 (Inspectorul Pădurilor, intensificarea controlului). Cât de mult a scăzut acest volum „dispărut” nu se va cunoaște cu exactitate pentru fiecare an – având în vedere că IFN-ul poate identifica numai medii multianuale.

Datele comparative privind evolutia suprafeței pădurilor conform IFN, ciclul I și IFN, ciclul II

Specificații

Rezultate IFN Ciclul I 2008-2012

Rezultate IFN Ciclul II 2013-2018Diferente
Terenuri acoperite cu arbori6 900 9626 929 047  28 085
Terenuri destinate împăduririi78 45656 652 -21 804
Alte terenuri goale66 63651 906 -14 730
Total7 046 0567 037 606    8 450

Indicații privind evoluția “volumului dispărut” sunt date, în oglindă, și de volumele intrate pe piața lemnului.

În anul 2013, România exporta aproximativ două milioane mc de cherestea de rășinoase iar importurile de bustean și cherestea erau practic inexistente; astăzi, se importă trei milioane mc de lemn rotund de rășinoase la care se adaugă importuri de 0,3 milioane mc de cherestea, iar exporturile de cherestea de molid abia dacă mai ating 0,7 milioane mc. Este evident că volumele de lemn tăiat ilegal care mai pot intra în industrie sunt minime: marii procesatori folosesc numai materie primă contabilizată, iar dintre micile gatere a rămas numai unul din cinci!

În ceea ce privește biomasa folosită pentru energie, volumul utilizat este foarte mic, aproximativ de un milion mc, ceea ce arată că este o industrie slab dezvoltată în România.

Nu rămâne decât piața lemnului de foc, dar cât poate absorbi? Anul acesta, au fost consumați cu un milion mc mai puțin de către industrie, ceea ce a făcut ca piața lemnului de foc să fie saturată. Industria lemnului s-a contractat în anul 2018 afectată de prețurile de pe piața internă care au ajuns mai mari decât cele de plan internațional.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele