Jurnalist și comentator politic cu mare experiență, Khashoggi a avut o evoluție interesantă. Daca în studenție era adept și membru activ al Frăției Musulmane, apoi a acoperit jurnalistic războiul din Afghanistan și mai ales lupta mujahedinilor împotriva invaziei Uniunii Sovietice, a realizat nu mai puțin de trei interviuri cu Osama bin Laden, delimitându-se apoi de atacul de la 11 septembrie și de ideologia extremistă, în ultima perioadă a carierei sale a devenit un puternic susținător al reformei în conservatorul regat saudit. Asta i-a adus multiple concedieri din funcții de conducere ale unor ziare și posturi TV influențate sau deținute de saudiți sau de alte monarhii sunnite din Golf.
Apropiat al prințului saudit Turki bin Faisal bin Abdulaziz al Saud, fostul șef al Serviciilor de Informații saudite în perioada 1979-2001, acesta l-a protejat în mai multe rânduri pe Jamal Khashoggi. Pozițiile sale din presă îi aduceau însă mereu alți dușmani în cercul de putere al familiei regale saudite. Prințul Turki bin Faisal a demisionat din funcția de șef al serviciilor secrete saudite (după 22 de ani în acea poziție) cu 10 zile înainte de atentatele de la 11 septembrie 2001. 15 dintre cei 19 atentatori de la 11 septembrie erau cetățeni saudiți. Ulterior, a fost ambasador în Marea Britanie, Irlanda și SUA, poziții din care i-a oferit diverse joburi și „scăpări” diplomatice lui Khashoggi.
Disputele dintre jurnalistul Khashoggi, apropiat cercurilor de putere regale saudite, și actualul rege Salman al Arabiei Saudite au început din perioada în care actualul monarh era guvernator al Riadului. După ce a ajuns rege, în ianuarie 2015, Khashoggi a părăsit regatul și s-a stabilit în Statele Unite. Acolo a obținut rezidență permanentă, celebrul green card, tot datorită influenței unor diplomați saudiți. A devenit și editorialist de opinie, pentru rubrica online a celebrei publicații americane Washington Post.
Prezența lui Khashoggi în Turcia nu este însă deloc întâmplătoare. Khashoggi este un nume profund, tipic turcesc, influența și dominația otomană în peninsula arabă durând cca patru secole, între 1517 și 1918. De aici și legăturile și influențele nu doar în numele cu rezonanțe turcești. Logodnica turcoaică este un alt motiv plauzibil pentru prezența lui la Istanbul și chiar pentru dorința de a se stabili acolo. Logodnica lui afirma că Khashoggi achiziționase un apartament în Istanbul și erau în curs de mobilare a acestuia. Un jurnalist iubitor de liberă exprimare, cu rezidență în SUA și rubrică în Washington Post să aleagă Turcia lui Erdogan pentru rezidență?
SUA, un arbitraj dificil
Relațiile politice și diplomatice dintre Turcia lui Erdogan și saudiți nu sunt însă dintre cele mai bune. Turcia este un susținător deschis al Qatarului, rivalul din Golf al saudiților, Qatarul fiind, la rândul său, un investitor cheie în Turcia, salvând recent țara lui Erdogan de la o depreciere catastrofală a monedei naționale. Turcia a acuzat Emiratele Arabe Unite, aliați de nădejde ai saudiților și deci un atac indirect și împotriva acestora, de sprijinirea puciului eșuat din Turcia din 2016.
Turcia și saudiții au convenit asupra unei anchete comune. Khashoggi a dispărut din data de 2 octombrie, saudiții neputând face dovada că acesta ar fi părăsit consulatul lor din Istanbul. Presa internațională are informații, pe surse, cu privire la existența unor înregistrări audio, din interiorul consulatului, care ar dovedi că Khashoggi ar fi fost torturat și ucis. Având în vedere că aceste înregistrări sunt cel mai probabil făcute ilegal de serviciile secrete turcești, ele vor fi date cu greu publicității. S-a încercat varianta, ușor glumeață, cu ceasul Apple al lui Khashoggi, dar aceasta a picat din cauza dovezilor tehnice că acel device nu putea fi folosit la capacitatea sa maximă în Turcia.
SUA sunt în poziția, deloc fericită, de a arbitra situația, în condițiile în care ambele țări, atât Turcia, cât și Arabia Saudită, îi sunt aliați cheie. Chiar dacă relațiile cu Erdogan sunt mult mai reci și păguboase financiar decât cele cu regele saudit și mai ales cu prințul moștenitor saudit, Mohammed bin Salman, Turcia este un aliat cheie al SUA în NATO și un posibil cal troian în troica Rusia-Iran-Turcia, nu doar în ceea ce privește dosarul sirian.
Arabia Saudită, cel mai mare client pentru armament
În același timp, saudiții sunt cel mai mare importator de armament american din lume. Al doilea importator de arme în general din lume după India, 61% din armamentul cumpărat de saudiți fiind de producție americană. De asemenea, saudiții sunt în prim-planul blocadei Iranului, al stabilizării prețului mondial al petrolului și pot domoli semnificativ pretențiile și posibilitățile de manevră ale palestinienilor în relația complicată cu Israelul. Toate cele trei subiecte sunt top priority pe agenda politicii internaționale ale administrației Trump.
De aici și jocul și declarațiile indecise ale președintelui american. Acesta pare să protejeze casa regală saudită, care poate scăpa chiar dacă ar fi comis această crimă. Asasinarea lui Khashoggi în consulatul saudit, dacă a avut loc acolo, nu putea fi făcută decât la comanda regelui saudit sau, mai ales, a intempestivului și tânărului prinț moștenitor, fiul său.
Saudiții au amenințat că vor răspunde dur la orice sancțiuni internaționale legate de cazul Khashoggi. Au transmis, voalat, că pot arunca în aer prețul petrolului, acesta putând ajunge și la 300-400 de dolari pe baril, în condițiile în care maximul istoric a fost de 147 de dolari barilul. De asemenea, au anunțat că relațiile cu Iranul pot fi și normalizate chiar dacă teocrația șiită este profund rivală celei sunnite saudite. Dar acestea ar fi principalele atuuri politice ale relației cu SUA. Doar importurile de armament (contract de cca 110 miliarde de dolari) și promisiuni de investiții de 20-40 de miliarde de dolari în infrastructura din SUA să fie suficiente pentru păstrarea unei relații privilegiate în momente atât de critice?
Analiza costurilor calmează piața politică
Inițial, președintele Donald Trump a reacționat amenințând Arabia Saudită cu acțiuni „foarte puternice” pentru a penaliza afacerea Khashoggi. Piețele financiare au reacționat și ele, îngrijorate de un posibil răspuns al saudiților, și prețurile petrolului Brent au urcat în tranzacții la peste 81 de dolari pentru un baril, conform unei analize Danske. Amenințarea unei scumpiri a aurului negru poate fi un pericol economic foarte puternic.
Președintele a declarat, marți, că prințul saudit a negat că a știut ce s-a întâmplat în consulatul din Istanbul, de unde Jamal Khashoggi a dispărut acum două săptămâni. „Am vorbit cu prințul moștenitor al Arabiei Saudite, care a negat în totalitate orice cunoaștere a ceea ce a avut loc în consulatul turc”, a scris Trump pe Twitter. Trump a scris, de asemenea, că prințul „mi-a spus că a început deja și se va extinde rapid o anchetă completă asupra acestei chestiuni. Răspunsurile vor apărea în curând.”
Mai mult, secretarul Trezoreriei americane Steven Mnuchin va participa vineri la o conferință în Arabia Saudită, un adevărat Davos în desert, ceea ce va fi interpretat ca un semnal al sănătății relațiilor dintre cele două state, a observat Paul Donovan, economistul-șef al băncii elvețiene UBS. Dar părerea președintelui nu este împărtășită chiar de unii membri ai partidului Republican, care critică reacția saudiților.
Arabia Saudită are la dispoziție mai multe opțiuni pentru a răspunde unor eventuale sancțiuni din partea Statelor Unite. O eventuală reducere a producției de petrol a celui de-al doilea producător al lumii ar putea produce probleme grave unei piețe și așa destul de tensionate. Prețurile petrolului sunt deja mari, la cotațiile cele mai mari din ultimii patru ani, și o eventuală reducere a producției saudite de petrol ar putea inflama cotațiile și ar influența negativ economia lumii.