O mare parte a comerțului global s-a oprit

Măcelul Covid

51
11 minute de lectură

Unele companii ar putea să nu mai repornească vreodată

Foto: pixabay

„PANDEMIA Covid-19 are un impact semnificativ în jurul lumii”, a avertizat Fred Smith, șeful FedEx, la conferința despre raportările firmei sale pe 17 martie. Asta e puțin spus. Uriașul de livrări expres a anunțat că își reduce capacitatea de livrare și, pentru prima dată în istoria sa, a refuzat să ofere indicii privind câștigurile viitoare. În timp ce economiștii dezbat dacă această recesiune va fi scurtă sau susținută (vezi Briefing), șefii din toată lumea deja văd dezastrul. Virusul a distrus 23 de trilioane de dolari ca valoare globală de piață de la mijlocul lui februarie.

Pe măsură ce guvernele reduc activitățile cetățenilor – inclusiv mare parte din comerț – , într-un efort de a salva vieți, lista victimelor dintre corporații se extinde. Mai puțini oameni iau avioane (vezi articol), iau taxiuri, mănâncă în oraș, stau în hoteluri, se duc la cinema sau se adună oriunde. Majoritatea ligilor sportive americane și europene au fost suspendate. Cursele de Formula 1 s-au oprit pe loc. Apple și Nike și-au închis majoritatea magazinelor din afara Chinei. Producătorii auto, inclusiv Ford, Toyota și Volkswagen, închid fabrici din Europa și America.

Sângerarea va continua. Scott Stringer, șeful Finanțelor New York-ului, prezice că hotelurile orașului vor fi două-treimi goale până la sfârșitul lui iunie. Restaurantele și barurile sale, forțate să închidă, își vor vedea vânzările reduse cu 80%. Asociația Americană a Hotelurilor și Stațiunilor se teme că șocul va fi mai mare decât impactul atacurilor din 11 septembrie 2001 și al „Marii Recesiuni” din 2008, luate împreună. Banca Morgan Stanley socotește că traficul de retail va scădea cu 60% în săptămânile care vin, pe măsură ce mai multe orașe americane urmează exemplul multor orașe europene și se închid.

Multe companii vor rezista. Guvernele se grăbesc să se asigure că acestea sunt cât de multe posibil. Marea Britanie a anunțat în această săptămână un pachet de garanții de împrumuturi de 330 de miliarde de lire și alte ajutoare pentru companii. Rezerva Federală americană a declarat că va crea o nouă facilitate de finanțare, pentru a furniza lichiditate pentru emitenții americani de obligațiuni. Președintele Donald Trump a cerut un pachet de stimul economic de 1 trilion de dolari.

Chiar și așa, unele firme nu vor rezista. Este prea devreme să spunem care vor fi fatalitățile corporatiste. Pentru a avea o impresie despre care ar fi cele mai la risc, lichiditatea și modelul de afaceri sunt un bun început.

Să luăm lichiditatea, mai întâi. Firmele americane sunt responsabile pentru 55% din datoria firmelor non-financiare care ajunge la maturitate până la sfârșitul anului 2024, și 62% din datoria cu rating „junk”, conform S&P Global, o agenție de rating. Firmele non-financiare din America vor avea 394 de miliarde de dolari în datorii de grad investițional și 87 de miliarde de dolari în datorie „junk” care trebuie plătite anul acesta; cifrele pentru anul viitor sunt 461 de miliarde și 195 de miliarde. Zonele cu potențial de probleme includ construcțiile (cu aproape 30 de miliarde în datorie „junk” datorată până la sfârșitul lui 2021), media și entertainment (35 de miliarde de dolari) și energie și utilități (56 de miliarde de dolari).

Companiile petroliere, în special, au fost lovite de căderea abruptă a prețului petrolului, care a scăzut la 25 de dolari pe baril pe 18 martie, cel mai jos nivel în aproape două decade. Morgan Stanley calculează că firma mediană de explorare și producție are nevoie de un preț de 51 de dolari pe baril pentru a ieși pe zero. Saudi Aramco, cel mai mare colos petrolier al lumii, a declarat că va tăia cheltuielile de capital cu un sfert, anul acesta. ExxonMobil din America i-a ținut isonul și a declarat că va face tăieri „semnificative”.

Petroliștii nu sunt singurii care încearcă să păstreze lichiditățile. Multe companii își trimit muncitorii în șomaj tehnic sau mai rău. Norwegian Air Shuttle, o companie aeriană, își concediază temporar 90% din cei 10.000 de angajați ai săi. Marriott International, cel mai mare lanț hotelier din lume, a declarat pe 17 martie că va trebui să concedieze zeci de mii de angajați.

Companiile se grăbesc să intre în liniile de credit securizate cu bancherii lor. AB InBev, cel mai mare producător de bere al lumii, trage 9 miliarde de dolari din linia să permanentă de credit. Boeing, un gigant aerospațial cu probleme, a accesat 13,8 miliarde. Carnival Cruise Line speră să se mențină deasupra apei mulțumită unei finanțări de 3 miliarde de dolari. Bloomberg, o firmă de informații financiare, socotește că dacă companiile din cinci mari sectoare (sănătate, energie, transport, turism și minerit) retrag 70% din liniile lor de credit, iar restul intră în 30% din ale lor, cele mai mari bănci americane ar trebui să scoată 700 de miliarde.

A doua vulnerabilitate a companiilor în afară de criza de lichiditate provine din modelele lor de afaceri. Unele dintre ele, încercate și testate, dintr-odată par mai degrabă fragile în era pandemiei. Dacă Apple nu vinde un nou iPhone, ar putea încă să convingă consumatorii să își cumpere unul mai târziu. Veniturile de pe urma unei mese de la restaurant care nu e consumată sau o vizionare la cineva sunt pierdute pentru totdeauna.

Acestea sunt știri proaste pentru industrii precum artele care depind de câteva evenimente mari, unice – sau cel puțin în țări precum Marea Britanie, unde finanțarea de stat pentru arte este mai puțin generoasă decât în Franța, Germania sau emiratele din Golf. Art Basel Hong Kong a fost anulat luna trecută. Principalul târg Art Basel din Elveția, care trebuia să se deschidă pe 18 iunie, s-ar putea anula de asemenea. Galeriile care depind de astfel de târguri, după cum e cazul multora, ar putea să vadă cum 80% din vânzările lor se evaporă.

Nu este o surpriză atunci că virusul provoacă multe dubii, în special în industriile conservatoare. Pe 20 martie, Art Basel Hong Kong a lansat „camere de vizionare” online, cu mai mult de 231 de galerii – peste 90% din ce era la expoziția originală. Ele vor oferi peste 2.000 de lucrări de artă cu o valoare totală de 270 de milioane de dolari. Criza distruge și atașamentul încăpățânat al șefilor de la Hollywood pentru modelul de modă veche de a distribui filme în cinematografe. Universal Pictures va face ca unele filme să fie disponibile acasă în aceeași zi cu a lansării lor în cinematografe. „Omul invizibil” și „Emma” pot fi acum văzute online. Disney a lansat popularul său „Frozen 2” pe aproape noua sa platformă de streaming Disney+ cu mult înainte de termen.

Unele companii s-ar putea ca nu numai să supraviețuiască pandemiei, dar să și prospere, fie acum, fie atunci când se termină. Supermarketurile se chinuie să țină pasul cu cererea produsă de cumpărătorii panicați. Kimberly Clark și alți vânzători de hârtie igienică, stocată cu frenezie de mulți oameni, sunt pe val, de asemenea. La fel sunt producătorii de produse de curățenie precum Clorox și Purell.

Această mică explozie de vânzări probabil nu va dura. Panica inițială probabil că se va reduce. Alte industrii s-ar putea să prospere pentru un timp mai lung. Forțând mulți oameni să lucreze, să facă cumpărături și să se amuze acasă, criza ar putea să dea un imbold permanent companiilor online. Zoom, Microsoft Teams, Slack, WeChat Work și alte servicii de mesagerie pentru companii au observat o creștere a cererii. Datele de la Sensor Tower, o firmă de analiză, sugerează că numărul noilor utilizatori săptămânali ai aplicațiilor de acest tip a sărit de la 1,4 milioane la 6,7 milioane la începutul lui martie. Un sondaj în Marea Britanie pentru Barclaycard, o firmă de plăți, arată o creștere de la an la an cu 12% a abonamentelor la serviciile de entertainment precum Netflix, în cele patru săptămâni până la 21 februarie, și o creștere de aproape 9% în creșterea livrărilor de mâncare și a cheltuielilor de livrare. Amazon angajează 100.000 de noi lucrători în distribuție în America pentru a face față cererii pentru cumpărături pe internet.

Firmele cu o prezență de stradă care au investit în online beneficiază și ele. Un sondaj al cumpărătorilor americani făcut pe 13 martie de Gordon Haskett, o firmă de cercetare, a găsit că unu din trei cumpăraseră mâncare online în săptămâna precedentă. Printre cei 41% care făceau asta pentru prima dată, peste jumătate au ales Walmart, cu serviciul său convenabil de ridicare și livrare de produse alimentare. În Marea Britanie, Tesco și Sainsbury ar putea să depășească Aldi și Lidl, lanțurile europene de magazine de discount care au investit mai puțin în online.

Și, desigur, orice firmă care vine cu un vaccin sau cu un tratament pentru Covid-19 poate să se aștepte la îmbogățire. În mijlocul căderii pieței, prețul acțiunilor Gilead, o firmă de biotehnologie care lucrează la un medicament pentru coronavirus, a crescut cu 20% în acest an.

O consecință pe termen lung a pandemiei va fi aproape sigur concentrarea și mai mare a puterii corporatiste în mâinile unor câteva firme superstar. Măcelul actual printre companiile aeriene ar putea să lase cerurile de peste tot precum cele necompetitive din America de Nord. Banca JPMorgan Chase observă că cele americane generează două treimi din profiturile globale ale companiilor aeriene, cu mai puțin de o cincime din capacitatea mondială (fără să mai menționăm  serviciul de proastă calitate). O consolidare similară acum pare foarte probabilă în Europa și în Asia.

Companiile cu afacerile cele mai reziliente, buzunarele cele mai adânci și cele mai lungi orizonturi de investiții ar putea să crească și mai puternic prin achiziții la prețuri reduse. Zvonurile spun că Apple, care are o rezervă de lichiditate de peste 200 de miliarde de dolari și ambiții să ajungă în Tinseltown, ar putea cumpăra Disney, al cărei preț pe acțiune aproape s-a înjumătățit din ianuarie. Warren Buffett de la Berkshire Hathaway, care stă pe 128 de miliarde și s-a plâns de mult de prețul mare al acțiunilor, ar putea în cele din urmă să găsească un chilipir sau două. După ce au adunat o sumă-record de 888 de miliarde de dolari anul trecut, firmele de private-equity sunt la vânătoare. Steve Schwartzman a declarat luna aceasta că dislocarea și frica cauzate de coronavirus au creat „o oportunitate substanțială” pentru Blackstone, gigantul de achiziții pe care îl conduce.

Depresiunea a cauzat haos economic, însă a produs modele de business absolut noi, de la producția de mașini la showbiz sau produse de înfrumusețare. În timp, criza de astăzi ar putea să ducă la reînvieri corporatiste – și la multe noi nașteri. Comparațiile cu acea era agonizantă din istoria mondială nu trebuie făcute cu lejeritate. Faptul că par apte este un semn de cât de rău arată lucrurile acum. ■


Acest articol a apărut în secțiunea Business a ediției tipărite, sub titlul „Măcelul  Covid”

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele