Statul ar putea obține ceva mai mult de un miliard de lei pentru un pachet de 20% din acțiunile CEC, dacă va lista banca la bursă. Dar beneficiile listării se vor vedea în altă parte…

Listarea la bursă a unor companii de stat este privită de unii analiști economici ca o posibilă modalitate de a mai reduce din deficitul bugetar al acestui an. Dar, o astfel de soluție ar fi una punctuală, pentru că nu ar putea fi realizată în fiecare an. Și, în plus ar fi și ineficientă, pentru că o măsură precum cea a creșterii cu 40% a punctului de pensie va apăsa asupra bugetului în fiecare an. Totodată statul ar putea decide ca banii obținuți din listare să fie lăsați în vistieria CEC-ului, care avea mare nevoie de o majorare de capital pe care reglementările europene o considerau ajutor de stat.

 În plus, fondurile obținute din vânzarea pe BVB a unor pachete de acțiuni de la companiile de stat ar putea acoperi doar o mică parte din deficitul bugetar al țării. Mai degrabă, soluția pentru deficit e constituită de împrumuturi pe piețele internaționale, mai ales că România nu are un nivel prea mare al datoriei publice.

Pe de altă parte însă, listarea la bursă a unor companii de stat ar avea un efect benefic, prin creșterea lichidității, în primul rând asupra Bursei de la București înseși, având în vedere faptul că aceasta a promovat recent de la statutul de piață de frontieră, la cel de piață emergentă secundară. Iar creșterea lichidității este unul dintre criteriile pe care  FTSE Russell, liderul mondial în clasificarea indicilor bursieri, îl va avea în vedere la validarea acestui „upgrade”, în septembrie al acestui an.

Principalele candidate la listarea pe Bursa de Valori București sunt CEC Bank și Hidroelectrica, dar nu este imposibilă o ofertă mai mare de companii de stat care să fie listate. „Eu sunt adeptul listării la bursă a tuturor companiilor de stat”, declara premierul Ludovic Orban, la sfârșitul anului trecut, după ce ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, anunțase că CEC Bank va merge pe bursă până la finalul lui 2020,  cu un pachet de acțiuni de minimun 20% din capitalul social al băncii.

Multe beneficii

De asemenea, listarea la bursă, a companiilor de stat ar fi benefică și pentru respectivele companii, afirmație dovedită pe deplin de experiența țărilor din regiune. De altfel, dacă ar fi să vorbim de experiența poloneză sau ungară în privatizarea companiilor de stat în general și a sistemului bancar în special nu putem să nu remarcăm succesul obținut. Principalele beneficii ar fi; un grad mai mare de transparență, prin raportările periodice cerute de statul de companie listată și prin regulile ce trebuie respectate de acestea, după ce devin acestea devin publice; atragerea în consiliul de administrație și în conducerea executivă a băncii a unor specialiști, având în vedere că Ministerul de Finanțe, nu ar mai fi și unicul decident în alegerea conducerii, precum acum, din poziția de unic acționar. Nu în ultimul rând, un alt beneficiu important este atragerea de capital și o mai mare deschidere către nevoile pieței, având în vedere că dorința acționarilor este aceea de a obține profit.

Mai din timp a însemnat mai multă valoare de piață

Spre deosebire de România însă, atât Ungaria, cât și Polonia au ales listarea principalelor lor companii de stat încă din primii ani de după renunțarea la sistemul comunist. Astfel, în Polonia, Bursa de la Varșovia s-a redeschis în 1991, iar după trei ani, pe bursa poloneză dintre cele 24 de companii listate, 4 erau bănci (dintre care două de stat). În 1994, indicele bursier polonez a cunoscut un salt spectaculos, alimentat de creșterea de 13,5 ori a prețului acțiunilor Băncii Slaski, a doua bancă poloneză de stat ce a fost privatizată; prima fiind PKO, omoloaga poloneză a CEC. Astăzi PKO (Powszechna Kasa Oszczędności = Banca Universală de Economii) este cea mai mare bancă din Polonia și una dintre cele mai mari din Europa Centrală și de Est, cu o capitalizare bursieră de 12,6 miliarde de euro, în vreme ce Banca Slaski (Banca Sileziei, dacă traducem numele său din poloneză) face parte, în prezent din grupul ING.

În Ungaria, OTP Bank, omoloaga CEC Bank din țara vecină (Banca de Economii a Ungariei) a fost privatizată în 1995, în urma a trei oferte publice, concomitent având loc și introducerea acțiunilor băncii la Bursa de Valori de la Budapesta. Participația statului în bancă a scăzut la o singură acțiune „de aur” (care dă drept de veto asupra anumitor decizii ale conducerii băncii). În prezent, OTP are peste 36.000 de angajați ce deservesc 13 milioane de clienți în peste 1.500 de sucursale din 10 țări (Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Serbia, România, Croația, Ucraina, Muntenegru, Albania și Rusia). Pe piața ungară OTP este încă cea mai mare bancă comercială a țării, cu o cotă de piață de peste 25%. Iar capitalizarea sa bursieră ajunge la aproape 11 miliarde de euro.

Prin comparație, în România, prima bancă de stat privatizată a fost BRD (Banca Română de Dezvoltare), în 1998, urmată în 2003 de BCR (Banca Comercială Română), în prezent parte a Grupului Erste. În prezent, BRD, parte a grupului Societe Generale este a treia bancă de pe piața românească, din punctul de vedere al mărimii activelor și are o capitalizare bursieră de 11,1 miliarde lei (2,36 miliarde euro).

Cum s-ar putea face listarea CEC?

Listarea CEC la Bursa de Valori București ar putea să se realizeze până la finalul acestui an, dacă ar exista voință politică. „Industria bancară nu este una complicată, iar în 2-3 luni s-ar putea face listarea. Nu este nicio problemă să pui pe bursă CEC-ul, câtă vreme în prospectul de listare scrii că statul își păstrează «acțiunea de aur» și își păstrează și majoritatea de acțiuni, de peste 50%, într-o formă sau alta,” explica recent analistul Dragoș Cabat, pentru Radio Europa Liberă. O primă etapă, în vederea listării este lansarea ofertei publice inițiale, etapă în care investitorii, atât instituționali cât și persoanele fizice, care ar dori să achiziționeze o participație mai mică sau mai mare, sunt anunțați că se pot cumpăra acțiuni. Dacă oferta are succes, adică se depășește un anumit volum de subscrieri, compania sau instituția bancară poate trece în etapa următoare și poate primi undă verde pentru a ajunge pe Bursa de la București.

Momentul ar fi unul favorabil, având în vedere că există un mai mare interes pentru piața de acțiuni românească, după ce aceasta a fost up-gradată la statul de piață emergentă secundară. Pentru listarea  unui pachet minoritar de 20%, analiștii economici estimează că statul ar obține ceva mai mult de un miliard de lei. ■